Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care prevede o creștere a pedepselor pentru traficul și consumul de droguri. De asemenea, cresc pedepsele și pentru deținerea de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive fără drept, în scop de consum propriu.
Această lege modifică și completează Legea nr. 143/2000 și Legea nr. 194/2011, prin redefinirea noțiunilor de „substanțe aflate sub control național” și „droguri”, creșterea pedepselor pentru anumite infracțiuni și incriminarea deținerii de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.
Conform legii, cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi. În cazul drogurilor de mare risc, pedeapsa poate ajunge la 15 ani de închisoare și interzicerea unor drepturi.
Cresc pedepsele pentru aceste ilegalități. Klaus Iohannis a semnat
De asemenea, persoanele care efectuează operațiuni cu produse fără drept, știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.
Anterior promulgării legii, Președintele României a formulat o cerere de reexaminare, solicitând o reglementare coerentă, clară și predictibilă, în deplin acord cu legislația europeană, bazată pe fundamentări temeinice ale soluțiilor legislative propuse și analiza implicațiilor unor modificări legislative.
Camera Deputaţilor a adoptat, decizional proiectul de lege pe 15 februarie.
Situație gravă în România
Specialiștii ANA au realizat Raportul Național privind Situația Drogurilor pentru anul 2022, care conține cele mai recente date și informații despre consumul și traficul de droguri din România. Acesta evidențiază tendințele de evoluție ale țării noastre, atât în ceea ce privește prevenirea consumului de droguri, cât și combaterea traficului de droguri, precum și măsurile adoptate de instituțiile publice pentru combaterea acestor probleme. Datele analizate se referă la anul 2021.
Potrivit raportului, 10,7% dintre persoanele cu vârsta între 15 și 64 de ani au consumat cel puțin un drog ilicit pe parcursul vieții (consum experimental), în timp ce 6% dintre acestea au consumat și în ultimul an (consum recent). Deși consumul de majoritatea drogurilor ilicite a încetinit, se observă o creștere a consumului de noi substanțe psihoactive (NSP).
Tinerii din România, vulnerabili la consumul de droguri
Tinerii cu vârste între 15 și 34 de ani prezintă cele mai mari rate de consum, iar adolescenții sunt cei mai vulnerabili la inițierea consumului de droguri, vârsta medie de debut fiind de 13 ani pentru consumul de noi substanțe psihoactive.
Canabisul rămâne unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de către populația generală (fiind clasat pe locul doi după noi substanțe psihoactive), cât și de către populația școlară.
În ceea ce privește prevalența consumului de droguri la nivel regional, aceasta este cea mai ridicată în regiunea București/Ilfov, indiferent de tipul de drog consumat.
