Rusia ia în derâdere mandatul de arestare internațional emis pe numele lui Vladimir Putin. În ciuda deciziei Curții de la Haga, Moscova, prin vocea lui Dmitri Medvedev, a transmis că documentul poate fi folosit în același scop în care este folosită hârtia igienică.
Decizia Curții Penale Internaționale de la Haga este neînsemnată pentru Federația Rusă. Deși a fost emis un mandat de arestare internațional pe numele lui Vladimir Putin, Moscova a ripostat cu o ironizare a situației.
Cel care a comentat hotărârea a fost Dmitri Medvedev, fost lider al rușilor. Acesta a fost și prima reacție oferită publicului de un înalt responsabil din Rusia.
Doar că declarația lui Medvedev a fost mai degrabă una jignitoare. Mai exact, el a sugerat că documentul este comparabil cu hârtia igienică. Iar ca să se facă și mai bine înțeles, a scris în engleză, deși până acum prefera limba rusă.
Curtea Penală Internaţională a emis un mandat de arestare împotriva lui Vladimir Putin. Nu mai este nevoie să explic unde trebuie folosită această hârtie., a scris el pe Twitter în engleză, terminându-şi mesajul cu un emoticon simbolizând hârtia igienică.
Reacția Kremlinului, după ce CPI a emis mandatul de arestare
Ulterior, a venit și o reacție din Partea Kremlinului, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov. El a explicat, fără vreo ironie, că decizia Curții de la Haga nu are valoare pentru Federația Rusă. Asta pentru că statul nu s-a numărat printre țările care au recunoscut autoritatea instituției.
Rusia, la fel ca un anumit număr de ţări, nu recunoaşte competenţa acestui tribunal. Prin urmare, din punct de vedere al legii, deciziile acestui tribunal sunt nule şi neavenite., a spus el.
Dar ceea ce nu realizeză Rusia este că Putin poate fi acum arestat în 123 de țări, în cazul în care va călători în afara granițelor. Mai exact, este vorba de toate statele care au ratificat Statutul de la Roma, adoptat în 1998 și intrat în vigoare în 2002, prin care a fost creat tribunalul permanent pentru crime de război.
Putin a fost găsit responsabil pentru crimele odioase de război din Ucraina, dar și pentru răpirea copiilor ucraineni, duși cu forța în Rusia. În realitate, ar fi vorba de 16.000 de cazuri de deportare forțată a copiilor ucraineni de către ocupant.