Într-o evoluție semnificativă pentru dinamica de securitate din regiunea Caucazului de Sud, Rusia a lansat acuzații grave împotriva Armeniei, susținând că aceasta din urmă încearcă deliberat să distrugă legăturile dintre cele două națiuni. Într-un interviu acordat presei ruse, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a descris acțiunile Armeniei drept intenționate pentru a provoca o „ruptură a relațiilor cu Federația Rusă”, utilizând „false pretexte și denaturarea istoriei ultimilor trei ani”.
Deziluzia Armeniei față de rolul Rusiei ca garant al securității regionale a fost accentuată în urma conflictului din 2020 cu Azerbaidjanul, pentru controlul asupra teritoriului disputat Nagorno-Karabah. Armenia a criticat Rusia pentru neintervenția sa eficace în acest conflict, care s-a soldat cu recâștigarea controlului de către Azerbaidjan asupra regiunii și un exod al populației armene.
Premierul armean, Nikol Pașinian, a exprimat nemulțumire față de alianțele de securitate din care țara face parte, inclusiv Tratatul de Securitate Colectivă, punând sub semnul întrebării eficiența lor. Reorientarea Armeniei către alte parteneriate internaționale, cum ar fi cele cu Franța și Statele Unite, reflectă nevoia Erevanului de a căuta suport militar și diplomatic din surse alternative.
Acuzațiile Rusiei și reacția Armeniei marchează un moment de tensiune și potențială schimbare a alianțelor în regiune. Rămâne de văzut cum acest conflict diplomatic va influența echilibrul de putere și securitatea în Caucazul de Sud. De asemenea, boicotul Armeniei la summitul Tratatului de Securitate Colectivă de la sfârșitul anului 2023 subliniază adâncimea decalajului dintre cele două state și chestionează viabilitatea acestui pact securitar.