Rugăciunea Sfintei Cruci este privită de preoți ca un scut protectiv împotriva relelor și un adăpost în fața necazurilor, dacă este rostită cu credință, în preajma unei lumânări aprinse. Acest text sacru este considerat un izvor de vindecare și împlinire a dorințelor.
Rugăciunea începe cu apelul la Iisus Hristos, Mântuitorul sufletelor noastre, iar credincioșii îi aduc recunoștință pentru răstignirea Sa și moartea pe Cruce, care au avut loc pentru ispășirea păcatelor oamenilor. Cu umilință, credincioșii recunosc că sunt vinovați de răstignirea lui Iisus, prin păcatele lor multe și fărădelegile comise.
Ei își încredințează viața în bunătatea nemărginită a lui Iisus, rugându-se să devină și ei părtași ai Sfintelor Sale Patimi, cinstitelor răni și a morții Lui care dă viață. Scopul este de a deveni asemenea lui Iisus, din dragoste pentru El, prin harul divin, așa cum a suferit Iisus pentru mântuirea oamenilor.
Credincioșii își exprimă dorința de a ridica Crucea cu o pocăință desăvârșită, simțind tristețea morții lui Iisus așa cum a simțit-o Preasfânta Sa Maică, ucenicii Lui și femeile mironosițe. Își exprimă și dorința de a-și învia sentimentele sufletești, pentru a cunoaște moartea Lui, așa cum au făcut-o și creațiile neînsuflețite care s-au mișcat la răstignirea Sa.
Rugăciunea conține și un apel la harul divin, pe care Iisus l-a dăruit tâlharului răstignit alături de El, implorând iertare pentru păcate prin suferințele Sale Sfinte și acceptarea prin pocăință în Rai. Acest apel se extinde către toți creștinii, vii sau morți, așa cum se roagă ei în fiecare zi către Iisus, Sfânta Biserică, rugându-se pentru iertarea tuturor păcatelor și împărtășirea Împărăției Sale.
În încheierea rugăciunii, credincioșii se închină Crucii lui Hristos și își exprimă dragostea către ea, cerând înmulțirea eforturilor, ispitelor și durerilor lor, dar și a răbdării și puterii, pentru a putea suporta oricare încercări le-ar aduce viața. Recunosc că sunt neputincioși fără întărirea lui Iisus, orbi fără luminarea Sa, timizi dacă nu le dă îndrăzneală, răi dacă nu îi transformă în buni, pierduți dacă nu le dă iertare, robi dacă nu îi răscumpără cu puterea și harul Său divin și cu darul Sfintei Cruci, pe care o preamăresc acum și în vecii vecilor.