Pe 24 noiembrie, aproximativ 19 milioane de cetățeni români sunt chemați să participe la primul tur al alegerilor prezidențiale. Secțiile de votare din România vor fi deschise de la ora 7:00 până la ora 21:00, cu posibilitatea de prelungire în cazul în care vor exista cozi la încheierea programului. În străinătate, duminica aceasta marchează a treia zi de votare, votul debutând vineri pentru românii din Diaspora.
Pe buletinul de vot, se regăsesc 14 nume. Un candidat, Ludovic Orban de la Forța Dreptei, a anunțat retragerea sa din cursa prezidențială, sfătuindu-și susținătorii să o sprijine pe Elena Lasconi de la USR. Cu toate acestea, numele său va rămâne pe buletinul de vot. Printre ceilalți candidați se numără Marcel Ciolacu (PSD), Nicolae Ciucă (PNL) și Kelemen Hunor (UDMR).
Alte 11 candidaturi au fost respinse anterior de Biroul Electoral Central și de instanțele competente. Autoritatea Electorală Permanentă a comunicat că, la data de 31 octombrie, în Registrul electoral al României erau înscriși 19.002.912 cetățeni cu drept de vot. Dintre aceștia, 18.011.923 au domiciliul sau reședința în țară, iar 990.989 locuiesc în afara granițelor.
Pentru procesul de votare, au fost pregătite 18.968 de secții în întreaga țară, alături de 950 de secții deschise pentru românii din străinătate. Cele mai multe secții internaționale sunt în Italia (158), Spania (147) și Regatul Unit (107).
Românii pot vota în localitatea de domiciliu sau reședință folosind listele permanente. Cei care nu se află acolo pot vota pe liste suplimentare la orice secție de votare. Pentru a afla la ce secție trebuie să votezi, se poate accesa site-ul Autorității Electorale Permanente, în secțiunea Registrul Electoral, unde se necesită introducerea CNP-ului și a numelui de familie.
Accesul la vot este permis pe baza unui act de identitate valabil. Acceptate sunt cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic și alte documente asemănătoare.
Datele istorice demonstrează că cea mai scăzută participare la vot în Diaspora a fost în 2000, iar cea mai ridicată în 2019. În plus, scrutinele din 2014 și 2019 au înregistrat prezențe semnificativ mai mari în turul doi comparativ cu turul întâi.