România deține cel mai mic număr de specialiști în recuperare medicală din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat, cu doar 14 specialiști la suta de mii de locuitori. Deficitul de medici, fizioterapeuți și kinetoterapeuți creează dificultăți în accesarea serviciilor necesare, mai ales pentru locuitorii din comunitățile mici.
Oamenii din zonele rurale sunt nevoiți să se deplaseze către orașe mari pentru tratamente de recuperare. Vasile Busuioc, un pacient dintr-un sat din județul Iași, după experiența unui accident vascular, a declarat: „Lucrăm la sală azi. Facem mai multe proceduri pe care le completăm cu tratament. În comparație cu cum eram și nu puteam merge, acum pot să merg, pot să lucrez”.
În marile orașe, precum Iași, timpul de așteptare pentru o programare la un spital de recuperare poate varia între 3 și 6 luni. Acest lucru este confirmat și de neurologul Bogdan Ignat: „Rămân o mulțime de oameni pe dinafară dacă poți să faci la Iași, la Bacău, la Suceava, Vaslui sau Botoșani și nu poți să-l faci și în localitățile mici din jur”.
Problema este agravată de raportul disproporționat dintre numărul mare de pacienți și numărul redus de specialiști, așa cum subliniază kinetoterapeutul Ionuț Dimitriu: „Raportul îmbolnăvirilor este mult mai mare față de raportul numărului specialiștilor, adică suntem foarte puțini specialiști și foarte mulți pacienți”.
Fizioterapeutul Robert Bâlcu a subliniat că sistemul de învățământ din România produce absolvenți foarte bine pregătiți, dar mulți aleg să plece în Occident din cauza condițiilor mai bune și a resurselor mai ample oferite acolo.
În antiteză, Germania, țara cu cel mai mare număr de specialiști, are 235 de specialiști la suta de mii de locuitori, de 16 ori mai mulți decât în România. Această discrepanță accentuează nevoia de îmbunătățire a situației pentru a asigura un sistem de recuperare eficient în toată țara.