Țările care își orientează investițiile către tehnologie au șanse crescute să devină mai influente, iar competiția globală în acest domeniu este acerbă. România, deși nu are o bază industrială solidă în acest sector, arată semne de progres, a explicat Cristian Sfichi, director regional al unui mare grup tehnologic, într-o discuție la „Pașaport diplomatic”.
„România face pașii care trebuie făcuți”, a declarat Sfichi, subliniind importanța achizițiilor de echipamente care să răspundă cerințelor operaționale imediate. Acesta a menționat că țara trebuie să își construiască planuri strategice pe termen lung, dar și să se alinieze programelor europene de cercetare și dezvoltare pentru a avansa.
Pe de altă parte, în domeniul militar, aplicațiile tehnologice complexe capătă tot mai mult teren. „În momentul de față, rulăm un scenariu de simulare a unui atac militar în Marea Neagră. Acesta nu este un joc pe calculator”, a spus Sfichi, evidențiind capacitățile moderne de apărare care permit operarea armamentului cu precizie de la distanță.
În ceea ce privește securitatea cibernetică, provocările sunt și ele în creștere. „Odată cu folosirea tot mai frecventă a inteligenței artificiale, suntem mai vulnerabili și mai predispuși atacurilor cibernetice”, a arătat Sfichi. El a subliniat că statele pregătite, în principal membrii NATO, sunt mai bine echipate pentru a face față acestor riscuri.
Legătura dintre domeniul academic, companiile tehnologice și factorii decidenți este vitală pentru România, iar aceasta este în dezvoltare. „Există o puternică legătură între mediul academic și industrie”, a mai spus Sfichi, adăugând că „în ultimii ani, există un interes crescând din partea autorităților în dezvoltarea competențelor tehnologice.”
Totuși, procesul nu este lipsit de provocări, observându-se întârzieri în capacitățile de producție. „Guvernele au fonduri disponibile, dar întâmpină dificultăți în procurarea resurselor”, a menționat Sfichi, subliniind că, în lumea occidentală, deciziile economice necesită analize detaliate pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a investițiilor.
În concluzie, România și alte state europene au nevoie de o cooperare strânsă pentru a dezvolta o infrastructură tehnologică robustă. Solidaritatea europeană este vizată ca un motor necesar pentru recuperarea decalajelor tehnologice. Pe măsura intensificării cooperării și a investițiilor strategice, România ar putea deveni un jucător important în cadrul ecosistemului tehnologic european.