Comisia Europeană a decis să trimită România și Bulgaria în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene din cauza nerespectării obligațiilor de colectare și tratare prevăzute în Directiva 91/271/CEE privind apele urbane reziduale. Această directivă are scopul de a proteja sănătatea publică și mediul prin cerințe clare pentru colectarea și tratarea apelor urbane înainte de deversarea lor.
În România, un număr semnificativ de orașe mari, precum și zonele lor limitrofe, nu respectă cerințele directivei. Conform Comisiei, 150 de orașe nu au adoptat sistemele colectoare cerute, iar în 154 de locații, apele reziduale nu sunt tratate în mod adecvat. În plus, în alte 155 de orașe, România nu aplică un tratament riguros înainte de evacuarea în zonele sensibile.
Bulgaria se confruntă cu deficiențe similare, iar Comisia Europeană insistă asupra unei acțiuni legale, în ciuda termenelor scadente de conformare – 2015 pentru România și 2010 pentru Bulgaria.
Comisia Europeană a adresat mai multe scrisori de punere în întârziere către România, prima în iunie 2018 și o alta în octombrie 2022. Aceste scrisori fac parte din procesul de infringement, un mecanism de soluționare a cazurilor de nerespectare a legislației UE, cu scopul de a obliga statele să ia măsurile necesare pentru aplicarea directivei.
De-a lungul timpului, România și Bulgaria au beneficiat de finanțări europene semnificative, prin politica de coeziune, pentru a dezvolta infrastructura de tratare a apelor reziduale. Acțiunile fac parte din proiectul european ‘Green Deal’, ce impune colectarea apelor reziduale pentru orașele cu peste 2.000 de locuitori, fie prin sisteme colective, fie prin soluții individuale cu un nivel echivalent de protecție.
Conform reglementărilor europene, sistemele colectoare sunt esențiale pentru prevenirea impactului negativ asupra sănătății umane și a mediului, evitând astfel poluarea apelor de suprafață și subterane, a râurilor și a apelor de coastă.