România se situează pe ultimul loc în indexul inovării elaborat de Uniunea Europeană la finalul anului 2023. Deși în perioada 2016-2023 s-a înregistrat o creștere a performanței de doar 1,4%, alte țări precum Cipru au reușit creșteri semnificative, atingând un procent de 35,6% în aceeași perioadă.
Cu o performanță de 33,1% din media UE, România este catalogată drept un „inovator emergent”, situându-se sub media celorlalte state din această categorie precum Bulgaria, Letonia, Polonia, Slovacia și Ungaria. Aceasta implică un decalaj din ce în ce mai mare față de media europeană, țara noastră având o rată de creștere mai mică decât cea a Uniunii Europene.
Bucureștiul și zona limitrofă generează jumătate din veniturile companiilor din România, iar performanța economică a capitalei ar trebui să fie un exemplu pentru restul țării. „Realitatea este că tranziția către inovare și cunoaștere încă nu a început pentru București și bucureșteni”, afirmă autorii raportului.
Potrivit aceleași surse, există o nevoie stringentă de digitalizare a serviciilor publice și de susținere a sectorului privat pentru a stimula inovarea și modernizarea economică. „Mediul privat trebuie să fie un aliat al Primăriei Generale. Mă refer la investitorii privați serioși care vor să se dezvolte și să asigure comunității locuri de muncă, taxe și impozite”, se precizează în raport.
De asemenea, un rol important îl joacă respectarea strictă a regulilor de urbanism și crearea unui mediu sustenabil pentru investitori. Autorii raportului sugerează operaționalizarea unui one stop shop (birou unic) pentru informarea și sprijinul necesar obținerii autorizațiilor și avizelor, subliniind importanța digitalizării pentru transparentizarea și verificarea tuturor procedurilor.
Pe partea de educație, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul tinerilor între 25 și 34 de ani care au finalizat cel puțin o formă de învățământ superior, conform datelor Eurostat pentru anul 2022. Doar 1 din 4 tineri români au reușit să finalizeze cursurile unei universități.
În București, este esențial să se implementeze soluții de digitalizare și debirocratizare, având în vedere că resursa umană de top în domeniul IT este deja disponibilă. „Un primar bun nu are orgoliu și nu reinventează roata”, arată exemplul municipiului Oradea, unde schimbările aduse de fostul prefect Ilie Bolojan au facilitat relația cetățean-stat prin simplificarea interacțiunilor administrative.
Dacă România dorește să progreseze în indexul inovării și să închidă decalajul față de media europeană, Bucureștiul trebuie să devină un model de dezvoltare digitală și parteneriat public-privat. În concluzie, doar prin susținerea mediului privat și promovarea educației de calitate, Capitala poate contribui semnificativ la schimbarea acestei statistici nefavorabile.