România se află în fruntea clasamentului european în privința tinerilor care nici nu muncesc, nici nu sunt înscriși în sisteme educaționale sau de formare, cu toate că piața muncii se confruntă cu o lipsă acută de personal și recurge la importul de muncitori din Asia de sud-est. Conform datelor Eurostat, 22% dintre tinerii români depind financiar de părinții lor, ceea ce situează țara noastră imediat după Spania și Grecia la acest capitol, unde procentele sunt de 29%, respectiv 25%.
În pofida disponibilității locurilor de muncă, noua generație amână angajarea, atrași fiind de ideea câștigurilor rapide sau preferând să trăiască pe seama familiei. Daniel, un tânăr de 23 de ani cu experiență de muncă în Germania, exprimă dificultatea de a găsi în România un job bine remunerat, motiv care a dus la renunțarea sa la un post pe termen lung peste graniță.
Specialiștii atrag atenția asupra unor probleme de fond. „Tânăra generație nu pare prea dornică să intre în câmpul muncii și nici să facă vreun efort pentru a-și câștiga banii deoarece ei caută soluții de îmbogățire rapidă sau să stea pe banii părinților,” explică Irina Mitrea, psiholog. În același timp, Anca Lapa, reprezentant PR în domeniul HORECA, subliniază diferența de mentalitate între generații, cu un segment de tineri fără angajament pe termen lung față de locul de muncă.
Educația și modelul parental care indulc cele mai mici dorințe ale tinerilor, fără a insista pe disciplină și auto-disciplină, contribuie, de asemenea, la formarea unui profil de tânăr neinteresat de integrarea pe piața muncii, după cum remarcă psihologul Mitrea. Acest ansamblu de factori prezintă o imagine complexă a provocărilor cu care se confruntă piața muncii din România și tânăra generație.