România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul privațiunilor materiale și sociale severe, conform ultimelor date oferite de Eurostat. Concret, 19,8% din populația țării a fost afectată de aceste privațiuni în anul 2023, o rată mai mare decât în oricare altă țară membră a Uniunii. Numărul cetățenilor care se confruntă cu aceste greutăți plasează România pe ultimul loc, surclasată doar de Bulgaria.
Jurnalistul Digi 24, Sebastian Boldea, explică: „România este de mai mulți ani în topul celor mai sărace țări. Dacă în anul 2022 puteam spune că unul din patru români nu își poate permite anumite lucruri esențiale unui trai de viață decent, în anul 2023 lucrurile s-au mai îmbunătățit, însă nu cu mult.”
Pe lângă România, Bulgaria (18%), Grecia (13,5%) și Ungaria (10,4%) sunt țările cu cele mai mari rate de privațiuni din Uniunea Europeană. La polul opus, țări precum Slovenia (2%) și Cipru (2,4%) se prezintă cu cele mai mici rate de privațiuni.
Într-un contrast regional clar, datele arată că regiunile din sud-estul Uniunii Europene, inclusiv sud-estul României, raportează niveluri semnificative de sărăcie, în timp ce țările mai bogate din nord și vest au rate mai scăzute de privațiuni.
Deși România a înregistrat o scădere semnificativă a ratei de privațiuni materiale și sociale severe față de anul precedent, cu 4,5 puncte procentuale, problema rămâne semnificativă. Același fenomen de reducere a fost observat și în Letonia și Croația, însă alte țări, precum Danemarca și Austria, au văzut o creștere a ratelor de deprivare.
Diferențele de gen și vârstă sunt evidente în statistici, femeile europene având o probabilitate mai mare să se confrunte cu sărăcia și greutăți sociale decât bărbații. Totodată, tinerii și bătrânii din Europa de Est sunt mai expuși riscurilor economice decât omologii lor din Europa de Vest.
În concluzie, deși au fost înregistrate progrese ușoare, situația socio-economică din România continuă să reprezinte o îngrijorare majoră la nivel european.