România, cu o populaţie de 19 milioane de locuitori şi membră NATO de două decenii, se confruntă cu o potenţială schimbare politică semnificativă, având în vedere că Călin Georgescu, un candidat pro-rus şi sceptic faţă de NATO, ar putea deveni preşedinte pe 8 decembrie. Această posibilitate a stârnit îngrijorare în cadrul alianţei, potrivit POLITICO.
România, ce găzduieşte una dintre cele mai mari baze NATO în Europa și are sisteme americane de apărare antirachetă, a fost un aliat important pentru Ucraina prin furnizarea de arme și sprijin logistic. Aceste angajamente internaţionale au fost criticate de Georgescu, care consideră rachetele de la Deveselu o „ruşine” naţională şi susţine o politică externă influenţată de „înţelepciunea rusă”. Totuşi, acesta a declarat: „Nu vreau să ies din NATO, nu vreau să ies din Uniunea Europeană”, subliniind că dorește mai degrabă o atitudine de apărare a interesului naţional.
În sistemul politic românesc, preşedintele deţine roluri semnificative, inclusiv ca şef de stat şi comandant suprem al forţelor armate. O eventuală prezenţă a unui lider sceptic faţă de NATO ar putea tensiona relaţiile cu aliaţii și ar putea influenţa rolul României în cadrul alianței. POLITICO sugerează că, asemenea premierului ungar Viktor Orbán, Georgescu ar putea acţiona în favoarea Kremlinului în NATO.
România alocă 2,25% din PIB pentru apărare, având planuri de majorare a acestuia pentru modernizarea echipamentului militar. Acest lucru este esențial în contextul achizițiilor recente de avioane și nave moderne, menite a întări securitatea națională. Totuși, întârzierile în livrarea armamentelor, cauzate de factorii internaționali, au determinat România să caute parteneriate și achiziții și din afara NATO.
România s-a implicat activ în susţinerea Ucrainei şi în parteneriatele internaționale de securitate. Chiar și așa, candidatura lui Georgescu ar putea schimba politicile internaționale ale României, având impact pe termen lung asupra rolului său strategic în Europa de Est.