România în fața unei decizii critice: Alegerile prezidențiale decisive
România se pregătește să aleagă, duminică, între un președinte proeuropean și un potențial lider de extremă dreapta, o alegere crucială nu doar pentru viitorul său, ci și pentru poziția europeană și internațională a țării, conform AFP, citată de News.ro. Candidații din turul al doilea sunt proeuropeana Elena Lasconi și naționalistul Călin Georgescu.
Călin Georgescu, un fost înalt funcționar public în vârstă de 62 de ani, a reușit să surprindă prin plasarea pe primul loc în turul întâi al alegerilor. Oponenta sa, Elena Lasconi, primar de centru-dreapta și cu un deceniu mai tânără, se bazează pe susținerea partidelor proeuropene pentru a câștiga scrutinul.
Lasconi a descris competiția electorală ca o „bătălie existențială” între menținerea democrației tinere a României și o posibilă întoarcere sub influență rusă. Criticile referitoare la interferențe străine și părtiniri mediatice au făcut ca alegerile să fie tensionate, iar candidatul naționalist Georgescu se confruntă cu acuzații de simpatie prorusă.
Georgescu a evitat să comenteze asupra opiniei sale despre Vladimir Putin, însă trecutul său de admirator al liderului rus a alimentat îngrijorările. Critic al Uniunii Europene și NATO, el se opune sprijinului militar pentru Ucraina și își manifestă inspirația din politica lui Donald Trump. Retorica sa naționalistă a câștigat popularitate pe rețelele sociale în rândul populației afectate de dificultăți economice și dezamăgită de clasa politică.
Scrutinul este urmărit cu interes atât la Bruxelles, cât și de țări vecine. Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a subliniat importanța alegerii unei Românii puternic ancorate european. În același timp, Salome Zurabișvili, șefa statului georgian, și-a exprimat speranțele pentru victoria Elenei Lasconi.
Deși rolul de președinte în România este în mare măsură ceremonial, acesta are o influență semnificativă în politica externă și formarea guvernului, mai ales într-un Parlament profund divizat. Contextul electoral este marcat de o creștere semnificativă a susținerii extremei drepte, rezultat al nemulțumirii față de situația economică și contextul geopolitic actual.
Patru partide proeuropene, deținând majoritatea în Parlament, au semnat un acord pentru un guvern de unitate națională și au făcut apel la alegători să respingă izolaționismul și extremismul la urne.
