România se confruntă cu provocări majore în încercarea de a restabili încrederea investitorilor și de a reduce cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, într-un context politic și economic complex, conform unei analize Reuters. Alegerile prezidențiale reprogramate în luna mai, în urma anulării votului din decembrie pe fondul acuzațiilor de ingerință rusă, complica eforturile autorităților de a concepe un plan concret pentru diminuarea deficitului bugetar la 7% din PIB.
Țara intenționează să atragă 13 miliarde de euro din obligațiuni internaționale, fiind una dintre cele mai mari sume din rândul piețelor emergente. Totuși, agențiile de evaluare financiară, precum Fitch și S&P Global, și-ar putea înrăutăți perspectiva asupra României, urcând costurile de împrumut pentru țară.
România a înregistrat cea mai rapidă creștere a datoriei din UE începând cu 2019, chiar dacă nivelul ei este sub media europeană. Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, și-a exprimat optimismul față de măsurile propuse în Bugetul pe 2025 pentru reducerea deficitului și restabilirea credibilității fiscale. Planul aprobat de Bruxelles vizează diminuarea deficitului la 2,5% până în anul 2031.
Cu toate acestea, întârzierile în aprobarea Bugetului și volatilitatea piețelor financiare datorată evenimentelor internaționale, precum inaugurarea președinției lui Donald Trump, au complicat emiterea de obligațiuni, relevă experții citați de Reuters. Costurile de împrumut ale României au atins cote ridicate, cu randamente ale obligațiunilor pe zece ani ce au urcat la cel mai înalt nivel din ultimii doi ani.
Patru alegeri desfășurate anul trecut au dus la un deficit bugetar de 8,6% din PIB. Potrivit lui Ștefan Nanu, director general la Trezoreria Ministerului Finanțelor, este crucial ca România să implementeze planuri de reducere a deficitului, cu acces posibil la fonduri internaționale și europene.
În final, oficialii români au opinii divergente în privința majorării taxelor, iar măsuri clare nu sunt așteptate până la finalizarea alegerilor prezidențiale. Stabilitatea socială ar putea influența adoptarea unor măsuri greu de impus, subliniază analiza Reuters.