Cutremurele dezastruoase din Turcia au pus pe gânduri autoritățile din mai multe țări. Acestea au început să controleze clădirile cu risc seismic. În România, în cazul în care s-ar produce un cutremur atât de puternic, s-ar produse o tragedie imensă.
Potrivit specialiștilor, dacă la noi în țară s-ar produce un cutremur cu magnitudinea celui din Turcia, ar muri peste 40.000 de oameni.
Spitalele din România, la pământ
Multe spitale din România, inclusiv cele mari din Capitală, s-ar putea prăbuși în cazul unui cutremur puternic. Medicul Tudor Ciuhodaru susține că aceste unități sanitare nu sunt pregătite să ofere servicii medicale de secol XXI și că, în caz de urgență, pacienții ar trebui să fie trimiși în Bulgaria sau în alte țări vecine pentru tratament.
„Dacă explodează şi o butelie suntem nevoiţi să căutăm un loc la arsuri prin Bulgaria, pentru că nu avem nici la ora actuală un centru de arşi. Iar dacă vorbim despre spitale, Spitalul Spiridon este dat pe listă şi vă reamintesc că estimările făcute de Inspectorul de Situaţii de Urgenţă arată că la un cutremur de intensitate medie spre ridicată, pe timp de noapte, în Iaşi, vor fi peste 9.500 de victime”, a mai spus Ciuhodaru.
Marile unităţi medicale ale Bucureştiului s-ar prăbuşi în cazul unui cutremur. Printre ele sunt Spitalele Colţea, Victor Babeş, Colentina, Filantropia şi Maternitatea Giuleşti. 12 spitale se află în categoriile cu risc seismic 1, 2 şi 3.
Medic: Suntem pe un teren minat!
Conform unui audit realizat de Curtea de Conturi, aproximativ 15% din unitățile spitalicești din România sunt încadrate în una din cele patru clase de risc seismic, iar 12 spitale se află în categoriile cu risc seismic 1, 2 și 3. În plus, peste 50% dintre clădirile acestor spitale au o vechime mai mare de 60 de ani, iar 10 dintre ele au și peste 100 de ani.
Două unități sanitare, Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului “Alessandrescu-Rusescu” și Spitalul Județean Clinic de Urgență “Sf. Spiridon” Iași, au în administrare 10 clădiri încadrate în clasa de risc seismic RsI, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbușire în cazul unui cutremur. Auditul a mai arătat că 46% dintre unitățile sanitare nu sunt autorizate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență.
Cu toate acestea, majoritatea fondurilor alocate de Ministerul Sănătății celor 58 de spitale din rețea au fost pentru achiziția de aparatură medicală, iar doar 25% au fost pentru construcții, modernizări și reparații ale clădirilor. Alocarea fondurilor pentru investiții nu este transparentă, nefiind identificată o procedură privind criteriile de alocare a acestora.
Situația este îngrijorătoare și medicul Tudor Ciuhodaru avertizează că aceasta poate duce la pierderea de vieți în cazul unui cutremur sau a altor situații de urgență. Este necesară o investiție semnificativă în infrastructura spitalelor din România pentru a asigura servicii medicale sigure și moderne pentru toți pacienții.
