Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), în 2022, aproximativ unu din cinci români, adică peste 20% din populație, se confruntau cu sărăcia.
În special, copiii și tinerii cu vârsta sub 24 de ani erau cei mai afectați. Rata sărăciei relative (AROP), calculată pe baza veniturilor totale disponibile, a înregistrat o scădere de 1,3 puncte procentuale față de anul precedent, ajungând la 21,2%.
În cifre absolute, în 2022, 4.029.000 de persoane trăiau în sărăcie, cu 278.000 mai puține decât în 2021.
Disparități de gen și impactul asupra sărăciei
Datele INS subliniază o scădere a diferenței între ratele sărăciei la femei și bărbați, ajungând la 0,9 puncte procentuale în 2022.
Cu toate acestea, rata sărăciei a fost mai ridicată la persoanele de sex feminin (21,7%) în comparație cu cele de sex masculin (20,8%).
Copiii și tinerii au fost cel mai grav afectați, cu rate ale sărăciei de 27% în rândul persoanelor de 0-17 ani și 26,5% în rândul celor de 18-24 ani.
Transferurile sociale, rol crucial în reducerea sărăciei
Transferurile sociale au jucat un rol crucial în reducerea ratei sărăciei. În absența acestora, aproape jumătate din populație (45%) ar fi fost sub pragul sărăciei relative în 2022.
Pensiile și alte transferuri sociale au avut un impact semnificativ, în special pentru persoanele în vârstă de peste 65 de ani, unde 84,8% ar fi fost în stare de sărăcie relativă fără aceste ajutoare.
În 2022, rata de deprivare materială și socială severă a crescut la 24,3%, afectând 4.594.000 de persoane. Acest fenomen a avut un impact mai accentuat asupra copiilor (30,8%) și persoanelor vârstnice de peste 65 de ani (25,8%).
Disparitățile au fost evidente și în funcție de ocuparea forței de muncă, cu 23,7% din persoanele ocupate și 42,5% din cele neocupate în risc de sărăcie sau excluziune socială.
Există o distribuție inegală a riscului de sărăcie sau excluziune socială în întreaga țară. Regiunea Sud-Est a înregistrat cea mai mare rată (46,9%), urmată de Sud-Vest Oltenia (44,7%), în timp ce București-Ilfov a înregistrat cea mai mică rată (19,2%).
Intersecționarea componentelor indicatorului AROPE dezvăluie că aproximativ 330.000 de persoane s-au confruntat simultan cu toate cele trei situații critice: riscul de sărăcie, deprivare materială și socială severă, și trăirea în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.