Retrogradare dramatică pentru România: De la „democraţie deficitară” la „regim hibrid” în Indexul global al democraţiilor
România a fost retrogradată de la statutul de „democraţie deficitară” la cel de „regim hibrid” în Indexul global al democraţiilor, realizat anual de The Economist. Această clasificare, penultima din cele patru categorii utilizate de publicaţie, a fost atribuită ţării noastre după anularea alegerilor prezidenţiale. Acuzaţiile de interferenţă rusă, utilizarea de tactici ilegale pe reţelele sociale şi nereguli în finanţarea campaniei au condus Curtea Constituţională să decidă anularea acestora şi să solicite organizarea unui nou scrutin.
Conform clasamentului, România se află pe locul 72 în lume, iar la nivelul Uniunii Europene, ocupă ultimul loc, fiind depăşită de Ungaria, Bulgaria şi Republica Moldova, care se situează pe poziţia 71. Din Europa de Est, doar Bosnia şi Herţegovina, clasată pe locul 88, are un punctaj inferior României.
The Economist a realizat acest index într-un an în care aproape jumătate din populaţia globului a fost chemată la urne, cu 1,65 miliarde de voturi exprimate în peste 70 de ţări. Cu toate acestea, deşi numărul de alegeri democratice a fost ridicat, 2024 a adus provocări majore pentru democraţia globală.
Evaluarea a 167 de ţări a fost realizată de EIU pe baza a cinci criterii: procesul electoral şi pluralismul, funcţionarea guvernului, participarea politică, cultura politică şi libertăţile civile. În urma evaluării, statele sunt grupate în patru categorii: „democraţii depline”, „democraţii defectuoase”, „regimuri hibride” şi „regimuri autoritare”.
În fruntea clasamentului se află Norvegia, desemnată cea mai democratică ţară pentru al 16-lea an consecutiv, cu un scor de 9,81. La polul opus, Afganistanul se situează pe ultima poziţie, cu doar 0,25 puncte. Clasamentul sugerează că media globală a democraţiei a scăzut la un minim record de 5,17, marcat de scăderi semnificative în diverse regiuni ale lumii.
Conform datelor prezentate, doar 6,6% din populaţia lumii trăieşte într-o democraţie deplină, o scădere semnificativă faţă de 12,5% cu un deceniu în urmă. O proporţie importantă a populaţiei globului, doi din cinci oameni, trăieşte sub regimuri autoritare, subliniind astfel o provocare continuă pentru democraţia globală.
