O renumărare parțială a voturilor din cadrul alegerilor legislative din Georgia, desfășurate weekendul trecut, a reconfirmat victoria partidului aflat la putere, Visul Georgian. Comisia Electorală a anunțat joi, conform unui raport transmis AFP, că procesul de verificare, care a vizat aproximativ 12% din secțiile de votare și 14% din buletinele de vot, nu a condus la modificări semnificative ale rezultatelor oficiale anunțate inițial.
„Cifrele finale s-au modificat doar puțin în aproximativ 9% din secțiile de votare unde voturile au fost renumărate”, a declarat Comisia Electorală. Rămânând la conducere din 2012, partidul Visul Georgian a ieșit învingător la alegerile legislative, însă opoziția a contestat rezultatele, catalogând scrutinul drept unul „furat”.
Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, care se află în dezacord cu guvernul, a denunțat existența unui sistem „sofisticat” de fraude în timpul alegerilor. Salome Zurabișvili a fost convocată de parchet pentru investigațiile legate de suspiciunile de falsificare, dar a anunțat că nu va răspunde citației primite miercuri.
Observatorii internaționali au detectat nereguli în procesul de votare, iar Uniunea Europeană a solicitat o anchetă privind aceste acuzații. Scrutinul din Georgia este considerat un test pentru aspirațiile europene ale țării, care dorește să integreze Uniunea Europeană și NATO.
Deși Visul Georgian declară că împărtășește aceste obiective, partidul de guvernământ este ținta acuzațiilor de derivă autoritară, fiind suspectat că ar dori să apropie țara de Rusia. Printre liderii săi se numără influentul Bidzina Ivanișvili, care a lansat diverse critici la adresa Occidentului.
Partidul Visul Georgian se bazează pe temerile generate de conflictul din august 2008 din Osetia de Sud, când forțele rusești s-au apropiat de capitala Tbilisi. În același timp, Rusia menține baze militare în regiuni separatiste precum Abhazia și Osetia de Sud, a căror independență a recunoscut-o după conflictul din 2008.
Georgia a adoptat recent o legislație controversată, criticată de partenerii occidentali pentru asemănările cu legile represive rusești. Printre acestea se numără legi care vizează „influența străină”, ce au provocat proteste masive și reglementări care restricționează drepturile persoanelor LGBT+.