Regretele Niculinei Stoican. Ce nu a putut să facă în ziua înmormântării lui Petrică Mâțu Stoian: „Nu m-a mai dus mintea”

Petrică Mâțu Stoian a fost condus pe ultimul drum, iar cea care s-a ocupat îndeaproape ca totul să fie perfect a fost Niculina Stoican.

Niculina Stoican a pregătit în detaliu toate evenimentele din ziua înmormântării lui Petrică Mâțu Stoian. Artista a pus cap la cap toate lucrurile și, cu ultimele puteri, le-a dus la bun sfârșit. Cu toate acestea, faptul că nu a reușit să facă în totalitate tot ce și-a propus i-a adus un mare regret în suflet.

”Este foarte greu, dar eu am norocul unui colectiv impecabil care m-a susţinut şi a fost alături de mine încă din clipa în care am aflat ce s-a întâmplat cu Petre şi până în momentul în care Petre a ieşit din curtea instituţiei şi a plecat la Teatrul Naţional.

Am avut alături de mine toate instituţiile oraşului Craiova şi trebuie să mulţumesc Primăriei şi doamnei primar Olguţa Vasilescu, Poliţiei, tuturor instituţiilor care m-au ajutat şi m-au susţinut în fiecare clipă. E foarte greu să ai grijă de tot ce se întâmplă; de oamenii care vin şi întreabă, de angajaţii, fiecare dintre ei trebuie să facă ceva, să ai grijă să nu le impui nişte lucruri şi să-i faci să participe cu sufletul.

„Îi plăcea să i se spună maestre”

Totul a fost pus la punct secundă cu secundă. Fiecare om din Ansamblul Folcloric „Maria Tănase” a ştiut ce are de făcut. Încă de duminică dimineaţa, de când am pregătit foaierul de la poarta instituţiei cu flori şi pozele lui, cu „rămas bun, maestre”. Îi plăcea mult să i se spună maestre. Zâmbea aşa ironic… Fiecare moment a fost pregătit de noi toţi. Toată noaptea, cât a stat la Amsamblul Folcloric „Maria Tănase”, s-a făcut gardă lângă el. Nicio secundă nu a stat singur”, a spus  cântăreața, în spațiul public.

„Am povestit toată noaptea lângă el. Ne-am amintit. Am fost lângă el eu, fosta lui soţie, Carmen, familia de la Piteşti cu băiatul pe care el l-a luat sub aripa lui ocrotitoare şi l-a îndrumat să cânte.. A fost finul lui de la Târgu Jiu. Au fost dansatorii noştri care au făcut gardă, o parte din angajaţi. Una dintre fetele familiei Guşman.. Nicio secundă nu a rămas singur.

În sufletul meu, mi-am dorit ca atât cât va sta la „Maria Tănase”, să aibă parte de regulile pe care noi le respectăm în Mehedinţi la o înmormântare. Am vrut dimineaţa să-i cântăm Zorile, dar nu m-am avut putere. Nu am găsit această putere şi nu le ştia nimeni ca la Mehedinţi. Ar fi trebuit să fie trei femei care să le cânte şi la asta nu m-am mai gândit. Nu m-a mai dus mintea. Nu m-am gândit, dar măcar am stat lângă el şi fiecare dintre noi a povestit şi şi-a amintit.

„Nu există moarte fără râs”

Se spune în tradiţia populară să nu există moarte fără râs şi nuntă fără plâns. Am plâns şi am râs amintindu-ne de câte făceam cu el. Cât l-am avut la „Maria Tănase, poate că nu e potrivit ce spun. Cei care am avut grijă de el şi ne-am dorit să vadă că l-am preţuit cu toţii şi că el nu este doar al Mehedinţiului, pentru că el este al ţării întregi”, a mai spus Niculina Stoican.

„În sufletul meu, mi-am dorit ca atât cât va sta la „Maria Tănase”, să aibă parte de regulile pe care noi le respectăm în Mehedinţi la o înmormântare. Am vrut dimineaţa să-i cântăm Zorile, dar nu m-am avut putere. Nu am găsit această putere şi nu le ştia nimeni ca la Mehedinţi. Ar fi trebuit să fie trei femei care să le cânte şi la asta nu m-am mai gândit. Nu m-a mai dus mintea. Nu m-am gândit, dar măcar am stat lângă el şi fiecare dintre noi a povestit şi şi-a amintit.

Se spune în tradiţia populară să nu există moarte fără râs şi nuntă fără plâns. Am plâns şi am râs amintindu-ne de câte făceam cu el. Cât l-am avut la „Maria Tănase, poate că nu e potrivit ce spun. Cei care am avut grijă de el şi ne-am dorit să vadă că l-am preţuit cu toţii şi că el nu este doar al Mehedinţiului, pentru că el este al ţării întregi”, a conchis Niculina Stoican.