Un studiu recent arată că refuzul copiilor de a încerca o gamă variată de alimente este mai degrabă influențat de genetică decât de educația părinților. Cercetarea a fost realizată de o echipă de la University College London, condusă de Dr. Zeynep Nas, care a subliniat că obiceiurile alimentare sunt influențate în mare parte de genele noastre.
Analizând obiceiurile alimentare la copii de la 16 luni până la 13 ani, studiul a descoperit că variațiile genetice explică până la 74% din diferențele în ceea ce privește pretențiile la mâncare. „Principala concluzie a acestei lucrări este că nazurile legate de mâncare nu sunt cauzate de părinți. De fapt, se reduce la diferențele genetice dintre noi”, a declarat Dr. Nas.
Studiul, bazat pe analiza datelor de la inițiativa britanică Gemini, care a implicat 2.400 de seturi de gemeni, a utilizat compararea obiceiurilor alimentare ale gemenilor identici și neidentici. Rezultatele au indicat că obiceiurile alimentare capricioase erau mai similare în rândul gemenilor identici, confirmând rolul major al geneticii.
De asemenea, cercetătorii accentuează că mediul în care cresc copiii contribuie la obiceiurile lor alimentare. Dr. Zeynep Nas a subliniat: „Genetica nu este destinul”. Mediul comun, precum mesele în familie, are un impact semnificativ asupra obiceiurilor alimentare, mai ales la vârste fragede, iar oferirea unei varietăți de alimente în această perioadă poate fi benefică.
Un alt autor al studiului, Dr. Alison Fildes de la Universitatea din Leeds, menționează că „deși obiceiul de a mânca cu mofturi are o componentă genetică puternică, nu înseamnă că este fix.”
Pe lângă analiza realizată de echipa britanică, Dr. Nicola Pirastu de la Human Technopole în Italia a condus un alt studiu care a relevat că reacțiile creierului la arome sunt mai relevante în determinarea preferințelor alimentare decât genomul receptorilor gustativi.
Aceste descoperiri sugerează că o mai bună înțelegere a geneticii gustului poate ajuta la dezvoltarea de soluții care să facă alimentele sănătoase mai atractive sau poate chiar la dezvoltarea de medicamente care să influențeze preferințele alimentare ale oamenilor.