Liderii politici din România promit o dată la patru ani o mai bună funcționare a statului și implementarea unor reforme semnificative, însă multe dintre aceste promisiuni se pierd pe drum. Unul dintre subiectele intens dezbătute este reducerea numărului de parlamentari. Ema Stoica subliniază lipsa aplicării referendumului pentru reducerea numărului de aleși din Parlamentul României. Recent, Ilie Bolojan a repus pe agenda publică ideea reducerii numărului de parlamentari de la peste 460 la 300.
De asemenea, promisiunile legate de reforma administrației locale și reorganizarea teritorială rămân în așteptare. Proiecte care au vizat această reformă au fost demarate, dar multe dintre ele nu au trecut de stadiul de inițiativă. România continuă să funcționeze după o legislație teritorială stabilită în anii 1960, iar actualizarea acesteia se lasă așteptată, deși politicienii promit schimbări iminente.
În ceea ce privește obținerea unui buget de stat mai eficient, guvernanții susțin că au în vedere un aparat bugetar mai simplu și reducerea numărului de agenții. Cu toate acestea, realitatea arată că noi angajări și agenții continuă să apară în sectorul public, contrar declarațiilor oficiale.
Problemele de securitate națională au fost și ele subiect de discuții, însă reformele propuse pentru legislația securității naționale nu au fost niciodată implementate, nici nu au trecut de Parlament. Serviciile secrete din România funcționează încă pe baza legilor datând din anii 1990. Guvernanții au promis reforme în acest domeniu, fără a se înregistra progrese concrete până în prezent.
Realitatea politică din România evidențiază decalajul între promisiuni și acțiuni efective. Multe dintre reformele anunțate cu fast la începutul mandatelor rămân doar pe hârtie, iar aplicarea lor efectivă este deseori nesigură.