România se confruntă cu o problemă majoră în ceea ce privește starea actuală a rezervei sale militare, care se caracterizează printr-o vârstă avansată a membrilor săi, cu mai mulți ofițeri decât soldați sau gradați. Pentru a aborda această problemă și a reconstrui o rezervă capabilă și pregătită, este esențială acțiunea rapidă a parlamentului pentru adoptarea noilor legi ale apărării, creșterea finanțării pentru instruire și pregătirea infrastructurii necesare.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea recrutării de noi membri în armată chiar în ziua în care MApN organiza un exercițiu de mobilizare cu rezerviști de vârsta a doua. Această problemă a devenit mai presantă în contextul conflictului extins de la frontiera estică a Europei, care evidențiază deficiențele capacității defensive a României.

Structura actuală a rezervei se divide în rezerva operațională și rezerva generală, cu prima categorie fiind chemată imediat în caz de necesitate. Totuși, rezerva operațională, numărând aproximativ 55.000 de persoane, este predominant alcătuită din membri ai gărzii vechi, ceea ce ridică întrebări cu privire la eficacitatea ei într-un scenariu de conflict modern.

Specialiștii militari subliniază nevoia de strategii eficiente pentru atragerea unui număr suficient de rezerviști noi, cu un accent special pe tineri apti de luptă, cruciali pentru completarea și întărirea capacității armatei. Cu toate acestea, dacă această reconstrucție nu se va realiza cu celeritate, există riscul revenirii la stagiul militar obligatoriu ca soluție de ultim resort.

Problemele identificate se extind și la nivelul legislației învechite și a bugetului insuficient alocat apărării, ceea ce complică și mai mult situația. Expunerea la amenințări externe și în special la conflictul nedezamorsat din Ucraina necesită o reconsiderare a priorităților naționale în materie de apărare și securitate.