O nouă propunere de reformă administrativ-teritorială a fost avansată de PSD, vizând comasarea localităților cu mai puțin de 3.000 sau 4.000 de locuitori, în contextul unei discuții care durează de peste trei decenii în spațiul public românesc.
Planurile de reorganizare a teritoriului României s-au confruntat de-a lungul timpului cu diverse piedici, în mare parte datorită opoziției exprimate de partidele politice și liderii locali. În 1968, România a fost împărțită în 39 de județe, iar în 1981 în 41, incluzând municipiul București.
Guvernele succesive au venit cu diverse propuneri, printre care și crearea de regiuni de dezvoltare mai mari, cum a fost inițiativa Guvernului Ciorbea din 1997 și cea a lui Emil Boc din 2011. Aceste propuneri nu s-au concretizat însă în vreun proiect de lege adoptat.
Lucian Romașcanu, purtătorul de cuvânt al PSD, susține că reforma propusă are ca scop atât eficientizarea administrației locale, cât și reducerea cheltuielilor publice: „Există cu certitudine nevoia de consolidare a unor comunități locale, există nevoia de a consolida serviciile publice și serviciile statului din comunitățile respective”, a declarat acesta.
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a susținut că numărul actual de județe ar trebui redus de la 42 la 15 și redefinească conceptul de „comună” ca localitate cu cel puțin 5.000 de locuitori. Mihai Daraban, președintele CCIR, afirmă că „avem 1.300.000 de bugetari, față de Polonia 900.000, iar marea problemă este excedentul din administrație”.
Oponenții reformei, cum ar fi Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România, contestă argumentele economice privind eficiența și invocă pierderi ale identității locale: „Soluția dată de Guvern de comasare ar însemna că din unul, doi, trei săraci vei face un mai mare sărac”.
Conform datelor Asociației Comunelor din România, 100% dintre județe au venituri proprii mai mici decât cheltuielile de funcționare, la fel ca majoritatea municipiilor și orașelor din România. Doar 47 din cele 3.221 unități administrativ-teritoriale au venituri proprii mai mari decât cheltuielile de funcționare, evidențiind astfel o problemă de bază în modelul actual de organizare administrativă.
Propunerea de comasare a unităților administrative implică consultarea cetățenilor prin organizarea unui referendum, conform legii în vigoare. Prim-ministrul României a anunțat până acum doar planurile reformei, fără a iniția demersuri concrete. Deși PNL susține reforma, UDMR a anunțat că nu va sprijini inițiativele „împotriva voinței oamenilor”.
Acest proiect atrage atenția asupra provocărilor cu care se confruntă administrația publică din România și subliniază necesitatea unei abordări bine planificate care să respecte atât nevoile economice, cât și cele ale comunităților locale.