Referendumurile privind dreptul la avort desfășurate în paralel cu alegerile prezidențiale din Statele Unite au trecut în multiple state, inclusiv Arizona, dar au suferit un eșec în Florida, al treilea stat ca populație din țară. În Florida, aceasta reprezintă primul eșec al unui scrutin direct asupra avortului de la anularea protecției federale de către Curtea Supremă în 2022. Proiectul de amendament din Florida avea nevoie de un minim de 60% din voturi pentru a permite întreruperi de sarcină până la viabilitatea fetusului, dar a obținut doar 57% aprobări.
În Arizona, alegătorii au votat pentru a extinde perioada legală pentru avort la 24 de săptămâni, față de 15 cât era în prezent. Decizia vine într-un climat politic în care subiectul avortului a fost intens discutat, fiind evidențiat în campania prezidențială de candidata democrată Kamala Harris. Aceasta și alți lideri democrați au apelat la referendumuri pentru a mobiliza electoratul.
Florida a devenit un punct central al dezbaterii avortului, având legi stricte care permit întreruperi de sarcină până la doar șase săptămâni. Susținătorii amendamentului au sperat că statul va putea deveni un refugiu pentru femeile din sud-estul SUA afectate de legile restrictive. Cu toate acestea, votul majoritar în favoarea republicanului Donald Trump a arătat o continuitate a preferințelor politice ale statului.
În același timp, state precum Colorado și Maryland au menținut dreptul la avort, confirmând protecțiile existente prin referendumurile organizate. În urma deciziei Curții Supreme din 2022, diverse state din SUA au optat să legifereze independent cu privire la avort, ceea ce a dus la restricții variate, unele stricte, altele mai permisive.
Subiectul rămâne unul tensionat în arena politică americană, fiind utilizat ca instrument de mobilizare electorală. Kamala Harris a subliniat în mod repetat impactul negativ asupra femeilor, obligate uneori să călătorească mari distanțe sau să sufere complicații medicale din cauza temerilor legate de legalitatea avorturilor.