Războiul din Ucraina a amplificat interesul geostrategic al Uniunii Europene pentru extindere, vizând câștigarea influenței în fața Rusiei prin aderarea de noi țări. De la invazia Rusiei asupra Ucrainei, în februarie 2022, UE a acordat statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, iar în Balcanii de Vest, Bosniei şi Herţegovinei, și a deblocat negocierile cu Albania şi Macedonia de Nord.

Kosovo rămâne singurul aspirant la statutul de membru al UE care nu are încă statut de țară candidată, din cauza nerecunoașterii independenței sale de către cinci țări din UE.

Belgia, care deține în acest semestru președinția rotativă a UE, dorește să demareze în iunie negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Conform declarațiilor a trei surse diplomatice citate de agenția EFE, această aspirație este „fezabilă”, deși recunosc că Ungaria, aliatul principal al Rusiei în UE, are „reticenţe”. O decizie în această privință necesită unanimitatea membrilor UE.

„Aceasta este cea mai dificilă extindere din istorie”, afirmă Jose Ignacio Torreblanca, analist la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), menționând că incertitudinea legată de sfârșitul războiului din Ucraina ridică întrebări despre integrarea teritoriului ucrainean și stabilitatea regiunii pe termen lung.

Torreblanca consideră că Republica Moldova are o „fereastră de oportunitate foarte mică” pentru a adera la UE, având în vedere influențele destabilizatoare ale Rusiei asupra guvernului proeuropean de la Chișinău și referendumul planificat pentru octombrie privind aderarea la UE.

În privința extinderii în Balcanii de Vest, Torreblanca își exprimă rezervele, subliniind că, la trei decenii de la încheierea războaielor iugoslave, negocierile de aderare sunt încă în desfășurare. Pe de altă parte, Berta Lopez Domenech de la Centrul pentru Politici Europene (EPC) crede că Muntenegru este singura țară candidată cu „o perspectivă reală” de a deveni membră a UE până în 2030.

Lopez subliniază că guvernul de la Podgorica vizează încheierea negocierilor până la sfârșitul anului 2026, pentru a adera în 2028, iar economia țării este cea „mai aliniată” cu UE.

Cheia succesului procesului de extindere depinde și de influența extremismului de dreapta în UE, o forță politică în creștere, conform ambilor analiști. Torreblanca adaugă că factori suveraniști ar putea afecta extinderea, chiar dacă nu o vor bloca complet.

Propunerea franco-germană de a crea o „UE cu mai multe viteze” este în dezbatere, având în vedere crearea a patru cercuri concentrice de integrare: zona euro și Schengen, toate țările UE, state asociate (de ex., Spațiul Economic European, Elveţia, Regatul Unit), și Comunitatea Politică Europeană, care include țări din Balcani și foste republici sovietice.