Cutremurul devastator din 2023 care a lovit sudul și centrul Turciei, precum și nordul și vestul Siriei, rămâne unul dintre cele mai puternice din istoria acestei regiuni. Provincia Hatay din sudul Turciei, la opt luni de la dezastru, încă nu își revenise, conform expertului Jeff Schlegelmilch, autorul cărții ‘Rethinking Readiness: A Brief Guide to Twenty-First-Century Megadisasters’.
Potrivit Schlegelmilch, aproape fiecare clădire rămasă în picioare prezenta crăpături mari, iar multe altele erau parțial sau complet distruse. Peisajul era dominat de tabere improvizate de corturi, înlocuite treptat cu containere metalice. În zonele cele mai afectate, nicio casă nu mai putea fi utilizată, iar infrastructura era grav deteriorată. Demolarea clădirilor avariate era abia la început, iar procesul de recuperare era extrem de lent.
Un oficial local a declarat că, deși ajutorul pentru copii este binevenit, adulții ar avea nevoie de o relocare completă în SUA pentru a-și relua viața. Regulile de construcție pentru prevenirea astfel de tragedii există, dar puține clădiri din zonă au fost construite conform acestor standarde.
Cutremurul a cauzat moartea a peste 53.000 de persoane și a lăsat alte 3 milioane de oameni fără adăpost în Turcia și Siria. Schlegelmilch subliniază că astfel de tragedii se apropie de categoria megadezastrelor, unde resursele și sistemele de răspuns sunt copleșite.
Pericolele unor astfel de megadezastre nu se limitează numai la cutremure și erupții vulcanice. Pot include și amenințări biologice, condiții climatice extreme, prăbușiri infrstructurale, atacuri cibernetice și conflicte nucleare. Riscul poate crește și din cauza modului de dezvoltare a societăților noastre.
Jeff Schlegelmilch avertizează asupra pericolelor biologice, cum ar fi o posibilă pandemie devastatoare sau dezvoltarea de arme biologice sofisticate. Progresul în inginerie genetică face producerea acestor arme o amenințare reală.
Evenimentele climatice extreme, cum ar fi valurile de căldură și fenomenele extreme de vreme, continuă să cauzeze pierderi economice de trilioane de dolari și transformă unele regiuni, precum Orientul Mijlociu, în zone aproape inabitabile fără infrastructură de răcire adecvată. Națiunile insulare mici riscă, la rândul lor, să dispară din cauza creșterii nivelului mării.
De asemenea, pericolele războaielor nucleare sunt din ce în ce mai mari, odată cu conflictele actuale, precum cel din Ucraina. Un megadezastru nuclear ar putea avea consecințe devastatoare, atât în termenii imediati, cât și pe termen lung, producând moarte și distrugeri în masă repetate.
Megadezastrele sunt amplificate de politicile de dezvoltare și infrastructura pe care ne bazăm. Schlegelmilch susține că trebuie să investim mai mult în reziliența infrastructurii pentru a reduce riscurile viitoare. Lipsa unei astfel de investiții ne face vulnerabili și pune întrebări despre viitorul nostru pe termen lung.
În final, pentru a preveni megadezastrele, este necesară o dezvoltare sustenabilă și o mai bună integrare a înțelepciunii colectate din experiențele echipelor de intervenții și gestionare a dezastrelor. Numai astfel putem înțelege cu adevărat consecințele deciziilor noastre înainte de a le lua.