Durata și frecvența valurilor de căldură din România au crescut semnificativ în ultimii ani, iar până în 2040, temperaturile extreme vor afecta aproximativ 50% din populația urbană, în special în orașe precum București și Craiova, conform unui raport privind starea climei naționale, citat de Agerpres.
„Criza climatică globală a atins un punct critic, evidențiat de datele din 2023 care arată o creștere a temperaturii medii globale cu 1,48 de grade Celsius față de perioada preindustrială”, se menționează în document. România resimte aceste schimbări, cu intensificări evidente ale valurilor de căldură în ultimele șapte decenii. Între 1950 și 2023, durata și frecvența acestora au crescut semnificativ, majoritatea regiunilor înregistrând prelungiri de 10-15 zile, în timp ce sud-vestul și estul țării au înregistrat creșteri de peste 25-30 de zile.
Raportul „Starea Climei – România 2024” notează că seceta reprezintă o altă provocare majoră pentru țară. Suprafațele afectate de secetă de diferite grade au crescut, cu maxime în perioadele 2018-2020 și 2021-2023. „Seceta din 2018-2021 este cea mai lungă înregistrată, având efecte devastatoare asupra agriculturii și securității alimentare”, subliniază specialiștii.
Alte fenomene meteorologice extreme, precum furtunile severe, au devenit mai frecvente. Între 1940 și 2023, condițiile favorabile pentru astfel de evenimente au crescut, în special în estul și nordul țării. Proiecțiile pentru 2025-2050 și sfârșitul secolului sugerează o intensificare a acestor fenomene, cu impact negativ asupra agriculturii și infrastructurii.
Urbanizarea amplifică efectele schimbărilor climatice. Orașele devin mai calde și mai uscate decât zonele rurale, diferențele de temperatură putând ajunge până la 7-8 grade Celsius. Raportul precizează nevoia de politici urbane integrate și soluții bazate pe natură pentru adaptarea la noile condiții.
Potrivit raportului, politicile climatice devin cruciale. Pactul Ecologic European și Legea Europeană a Climei stabilesc obiective pentru neutralitatea climatică până în 2050. „România a implementat măsuri privind eficiența energetică și promovarea energiei regenerabile, dar lipsa unei legi naționale a climei subliniază necesitatea unei viziuni integrate,” adaugă autorii.
Raportul a fost realizat de o echipă de unsprezece cercetători, prezentând cele mai recente date și proiecții climatice, analizând fenomenele meteo extreme și discutând politicile legate de climă, mediu și energie în România.