Primarul naționalist al Belgradului, Aleksandar Šapić, propune ca rămășițele liderului iugoslav Iosip Broz Tito să fie mutate în Croația, țara sa natală, într-un demers ce a stârnit discuții aprinse în regiune. Șapić consideră că aceasta este o problemă importantă pentru Serbia și viitorul său, afirmând că mutarea mormântului lui Tito din Muzeul Iugoslaviei ar trebui să fie o prioritate. „Cred că mutarea mormântului lui Josip Broz din Muzeul Iugoslaviei este o chestiune extrem de importantă pentru poporul sârb și pentru viitorul acestei țări”, a declarat primarul în timpul unei reuniuni municipale dedicate problemelor bugetare.
Însă președintele sârb Aleksandar Vučić s-a opus categoric acestei idei, subliniind că liderul comunist rămâne o parte din istoria Serbiei. „Nu se va întâmpla”, a spus Vučić, evidențiind că, deși nu este un admirator al regimului comunist, Tito a trăit și a fost înmormântat în Serbia și va rămâne parte din istoria Iugoslaviei.
Controversa continuă să adâncească diviziunile politice în rândul coaliției de guvernare din Serbia. Deși condusă de Partidul Progresist Sârb, coaliția include și partide socialiste și ultranaționaliste care au opinii variate față de moștenirea lui Tito. În afara guvernului, mulți intelectuali sârbi s-au opus vehement propunerii de exhumare, argumentând că Tito este încă o figură respectată în regiune și dincolo de ea.
Tito, lider emblematic al Iugoslaviei socialiste, a fost înmormântat la Belgrad în 1980, iar mormântul său a devenit un loc de pelerinaj. De asemenea, monumentele și străzile din diverse țări europene și chiar din țări îndepărtate precum Algeria și Brazilia pomenesc numele său. Ca președinte al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Tito a promovat Mișcarea de Nealiniere, menținând relații atât cu Vestul, cât și cu Estul în perioada Războiului Rece.
Subiectul mutării rămășițelor lui Tito a stârnit dezbateri intense și reflecții asupra moștenirii sale, dar și a echilibrului politic delicat din Serbia. Primarul Šapić a propus, în schimb, ridicarea unui monument pentru Dragoljub „Draža” Mihailović, liderul mișcării Chetnik, un subiect ce adâncește și mai mult controversele. Propunerea sa subliniază tensiunile persistente din regiunile Balcanice privind istoria și identitatea națională.