PSD propune șase criterii pentru reorganizarea localităților și comitete în fiecare județ

PSD a propus luni, 9 noiembrie, șase criterii după care să fie stabilit care unități administrativ-teritoriale (UAT) sunt sustenabile administrativ, precum și înființarea unor comitete de reorganizare în fiecare județ. Propunerile au fost prezentate, la sediul partidului, de europarlamentarul Dragoș Benea, desemnat de PSD să coordoneze grupul de lucru pentru reformă, potrivit Agerpres și Digi24.

Cele șase criterii

Pe baza lor ar urma să fie construită o „matrice a sustenabilității”. Aceasta va presupune un algoritm de punctare, care va arăta ce UAT sunt sustenabile administrativ și care trebuie reorganizate sau comasate, a explicat Benea. Criteriile sunt:

• populația și demografia;
• sustenabilitatea economică: veniturile proprii ale primăriilor comparate cu cheltuielile, plus gradul de colectare a taxelor și impozitelor locale;
• capacitatea administrativă: atribuțiile administrației locale, investițiile făcute și fondurile atrase;
• conectivitatea: distanța față de infrastructura de transport, unitățile medicale sau pompieri;
• accesibilitatea: accesul locuitorilor la servicii de bază, precum școli, dispensare, grădinițe, creșe și medici;
• serviciile publice locale: apă, canalizare, gaze, iluminat public și transport public.

Comitete de reorganizare la nivel județean

Fiecare județ ar urma să aibă un comitet de reorganizare, organizat în jurul instituției prefectului. Din comitet ar face parte reprezentanți ai Consiliului Județean, ai oficiului de cadastru, ai direcției județene de statistică, ai inspectoratului școlar, ai poliției și ai direcției agricole.

Comitetele ar consulta administrațiile publice locale și ar trimite, pe baza criteriilor, câte o propunere de reorganizare pentru fiecare județ către Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Dezvoltării.

Cifrele și obiectivul

Benea a spus că în România sunt peste 450 de UAT cu mai puțin de 1.500 de locuitori și alte 1.100 de localități cu cel mult 3.000 de locuitori. El a mai afirmat că 55% dintre orașe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au o administrație „bugetofagă”.

Potrivit lui Benea, scopul este un prim document de reorganizare administrativ-teritorială de la 1968 încoace, suficient de solid pentru angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului. Structura prevăzută de Constituție, cu sate, comune, orașe, municipii și județe, ar rămâne neschimbată. Benea a spus că desființarea unei primării ca instituție nu înseamnă dispariția localității.

Europarlamentarul a recunoscut că reforma are un cost politic, pe care PSD este pregătit să și-l asume. El a legat-o de cadrul financiar multianual al UE pentru 2028–2034, în care fondurile de coeziune vor scădea față de perioadele anterioare, și a spus că grupul de lucru folosește instrumente de inteligență artificială pentru a corela volume mari de date din bazele de date publice.

Reacția AUR

Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a declarat tot luni că AUR va încerca să depună moțiune de cenzură dacă PSD sau Guvernul își angajează răspunderea pe acest subiect. Potrivit lui, reforma ar trebui să urmeze procedura legislativă normală, pentru ca dezbaterea publică și politică să fie suficientă.

Peiu a spus că reforma nu este urgentă, deoarece, dacă va fi adoptată, s-ar aplica probabil din septembrie 2028. El a mai afirmat că reorganizarea ar trebui să fie la nivel național, inclusiv în București, unde, a spus el, există șapte administrații.