În Arctica canadiană, oamenii de știință și antreprenorii din cadrul proiectului Real Ice încearcă să regenereze gheața marină printr-o soluție inovatoare și riscantă. Înfruntând temperaturi extrem de scăzute și condiții meteorologice nefavorabile, echipa aflată în Cambridge Bay din Nunavut pompează apă de mare sub stratul de gheață pentru a o îngheța la suprafață și a crea noi straturi de gheață.
Planul ambițios vizează îngroșarea gheții pe mai mult de 100.000 de kilometri pătrați în Arctica, cu scopul de a încetini sau inversa pierderile de gheață din timpul verii, abordând astfel aspectele crizei climatice. Proiectul britanic Real Ice a început testele în Cambridge Bay în ianuarie, adăugând 20 cm de gheață suplimentară pe o suprafață de 4.000 de metri pătrați comparativ cu zonele de control.
Start-up-ul britanic propune utilizarea de pompe submersibile acționate electric pentru a transporta apa de mare la suprafață, unde apoi îngheață, eliminând zăpada care izolează gheața și stimulând astfel creșterea acesteia. În septembrie, ei și-au extins teste la 40.000 de metri pătrați, adăugând 10 cm de gheață nouă în primele 10 zile.
Cu toate acestea, metoda a atras critici din partea unor oameni de știință și experți arctici, care o consideră un experiment neconfirmat la scară largă și potențial periculos din punct de vedere ecologic. Jennifer Francis, cercetător la Woodwell Climate Research Center, a menționat că, deși gheața va deveni mai groasă și mai strălucitoare în proximitatea pompelor, rămâne întrebarea dacă va putea influența în mod semnificativ criza climatică. De asemenea, Liz Bagshaw de la Universitatea din Bristol a exprimat rezerve față de scalabilitatea soluției.
Cecoltoni, reprezentant al Real Ice, nu neagă posibilitatea unor efecte asupra mediului marin, cum ar fi impactul asupra creșterii algelor, dar consideră că efectele negative sunt limitate. Cu costuri estimate între 5 și 6 miliarde de dolari anual pentru îngroșarea acestui strat imens de gheață, viitorul proiectului depinde de eficiența sa dovedită și de evitarea efectelor secundare adverse semnificative.
Pe plan local, proiectul rămâne să fie evaluat în contextul crizei climatice globale și al provocărilor ecologice din Arctica.