Programul de rachete al Iranului a devenit un element central al echilibrului de putere din Orientul Mijlociu, atrăgând atenția internațională prin capacitățile sale tot mai avansate. Publicația Bulgarian Military citează declarațiile generalului Kenneth McKenzie, fost comandant al Comandamentului Central al SUA, care estimează că Iranul deține peste 3.000 de rachete balistice, incluzând modele cu rază scurtă și medie capabile să atingă ținte aflate la 2.000 km distanță.
Aceste rachete amenință nu doar rivalele regionale, precum Israelul și Arabia Saudită, ci și bazele militare americane din Orientul Mijlociu și Europa. Odată cu dezvoltarea rachetelor balistice intercontinentale, Iranul își manifestă intenția de a proiecta puterea dincolo de granițele sale.
În completarea arsenalului, Iranul a investit semnificativ în tehnologia rachetelor de croazieră, precum modelele Meshkat și Soumar. Deși acestea au o rază și o putere distructivă mai reduse, ele sunt greu de detectat datorită capacității de a zbura la altitudini joase și de a folosi terenul pentru a-și ascunde traiectoria.
Un alt element important al strategiei Iranului sunt vehiculele aeriene fără pilot (UAV), numite și drone sinucigașe. Michael Knights de la Washington Institute descrie programul de drone al Iranului drept unul dintre cele mai mari și avansate din regiune, capabil să rivalizeze cu cel al Israelului.
Doctrina militară a Iranului este influențată de izolarea sa geopolitică și de perceputa amenințare de la adversari superiori tehnologic, cum ar fi Israelul și SUA. Aceste circumstanțe au determinat Iranul să se bazeze mult pe rachete și drone pentru a compensa superioritatea numerică și tehnologică a opozanților săi.
Acțiunile recente ale Iranului, cum ar fi atacul din 2019 asupra instalațiilor Saudi Aramco, evidențiază precizia și eficiența arsenalului său. Deși atacul a fost revendicat de rebelii Houthi, dovezile au sugerat implicarea Iranului, subliniind amenințarea tot mai mare pe care o reprezintă tehnologia rachetelor sale.
Experți în domeniu, precum Dr. Uzi Rubin, avertizează că programul de rachete al Iranului nu este numai defensiv. „Este conceput pentru operațiuni ofensive și proiecție de putere”, spune Rubin, punctând că Iranul folosește acest arsenal ca parte integrantă a strategiei sale în Orientul Mijlociu.
Amenințarea iraniană determină Israelul să aibă sisteme de apărare avansate, dar chiar și așa, oficialii avertizează că un atac masiv de rachete ar putea copleși defensiva. Oficiali americani, precum senatorul Lindsey Graham, subliniază importanța menținerii unui avantaj militar calitativ al Israelului, văzând arsenalul iranian ca o amenințare nu doar pentru Israel, ci și pentru interesele SUA în regiune.