Reclamă

Toți ochii sunt ațintiți spre Bruxelles săptămâna aceasta.

În timp ce liderii Uniunii Europene se reunesc în capitala Belgiei pentru a găsi o soluție comună pentru a aborda criza energetică.

Prețurile energiei – determinate de prețul țițeiului, gazelor naturale și cărbunelui – au început să crească anul trecutz ca urmare a ridicării blocajelor legate de COVID, urmată de invazia Rusiei în Ucraina în acest an.

Consecințe grave

Social media

„Războiul Rusiei împotriva Ucrainei are consecințe grave asupra piețelor energetice globale și europene”, a declarat marți președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. La o conferință de presă în orașul francez Strasbourg.

Înainte de război, 40% din gazul folosit în UE era furnizat de Rusia. Dar în iulie, din cauza agresiunii Moscovei în Ucraina, blocul a fost de acord să reducă utilizarea gazului rusesc cu 15%. Într-un efort de a-și elimina dependența.

Ca răzbunare, Kremlinul a întrerupt livrările de gaz către UE, gigantul rus Gazprom. Anunțând că conducta Nord Stream 1 (NS1), care livrează gaze către țări din UE precum Germania, va fi închisă. Pentru lucrări de întreținere pe termen nelimitat.

Jacob Funk Kirkegaard, membru senior al German Marshall Fund al Statelor Unite la Bruxelles. A declarat că acțiunile Rusiei ar putea pune „foarte mult” în pericol criza energetică europeană pe termen scurt.

„Dar pe termen mediu și lung, aceasta va accelera foarte mult agenda ecologică a UE. Ajutând blocul să facă tranziția către utilizarea mai multă energie solară, eoliană și nucleară.

Și, de asemenea, să devină independent de Rusia. OPEC [un cartel global al națiunilor producătoare de petrol]. Sau orice alți producători de combustibili fosili”, a adăugat el.

Diviziuni privind plafoanele de preț

După ce prețurile gazelor europene au atins un nivel record de peste 343 de euro (335 de dolari) pe megawat-oră la sfârșitul lunii august, protestele au izbucnit în întreaga UE. Cu oameni care au cerut blocului să găsească soluții durabile.

Dar, potrivit lui Kirkegaard, națiunile UE vor continua să urmărească strategii diferite. Din cauza circumstanțelor lor interne.

„Există un compromis între pacea socială. Cererea de energie și costurile fiscale pe care fiecare guvern va trebui să le găsească în funcție de propriile circumstanțe”, a spus el într-un comunicat.

De unde își ia Europa energia

Unele țări din UE, precum Belgia, Italia. Polonia și Grecia, sunt dornice să stabilească o limită a prețurilor la gaze. Alții, precum Germania și Țările de Jos, se tem că un plafon de preț ar paraliza piața furnizării de gaze.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a cerut celor 27 de lideri ai UE să ajungă la o strategie unită privind plafonarea prețurilor. Concentrându-se pe „reducerea cererii. Asigurarea securității aprovizionării și limitarea prețurilor”.

Liderii se vor întâlni la Bruxelles pe 20 și 21 octombrie. Și vor discuta, de asemenea, dacă schema de plafonare a prețurilor introdusă de țările iberice Spania și Portugalia în cursul verii ar putea fi introdusă la nivel paneuropean.


Reclamă

Share.

Alexandra Neacșu, are 24 de ani și e absolventă a Facultății de Artă Geo Saizescu. Îi plac foarte mult filmele sci-fi, cărțile horror și adoră să gătească. În prezent cochetează și cu arta și este membră fondatoare a „Teatrului Nou”.

© 2024 Editura Substantial SRL – substantial.ro