Prețurile alimentelor continuă să crească într-un ritm alarmant, punând presiune asupra buzunarelor consumatorilor. Unul dintre produsele de bază, zahărul alb, a depășit un prag psihologic în ceea ce privește costul său. Prețul mediu al zahărului alb a înregistrat o dublare față de anul precedent, ajungând la peste 900 de euro pe tonă în Regiunea 3 a Europei, inclusiv în România.
Scăderea producției de zahăr a contribuit la creșterea prețurilor. Comisia Europeană estimează că producția pentru anul 2023-2024 va fi de 69.800 de tone, în scădere semnificativă față de nivelul de 110.000 de tone înregistrat anul trecut, conform datelor Ministerului Agriculturii.
Zahărul, din ce în ce mai scump
În prezent, prețul zahărului în Regiunea 3, care include țări precum Bulgaria, Estonia, Ungaria, Italia și Portugalia, a atins nivelul de 903 euro pe tonă, marcând cea mai mare valoare înregistrată. În Regiunea 1, prețul este de 809 euro pe tonă, iar în Regiunea 2 este de 800 de euro pe tonă. Aceste cifre reflectă o creștere medie de 99% față de media din anul 2021.
Creșterea constantă a prețurilor alimentelor afectează semnificativ viața românilor, de la costurile alimentelor și produselor de uz casnic până la carburanți și servicii. Situația inflației din România este dificilă, deoarece aceasta influențează în mod general prețurile produselor și serviciilor.
România, pe primul loc în Europa în ceea ce privește creșterea prețurilor
Inflația ridicată a plasat România pe primul loc în Europa în ceea ce privește creșterea prețurilor. Marcel Ciolacu, înainte de preluarea mandatului de premier, a evidențiat provocările majore cu care se confruntă țara, incluzând reducerea inflației și creșterea puterii de cumpărare la un nivel de 8,22%.
De asemenea, se dorește creșterea investițiilor pentru a atinge 10% din PIB în anul viitor și implementarea unor scheme de ajutor în sectorul alimentar și al construcțiilor, în vederea diminuării deficitului din balanța comercială care a înregistrat o creștere semnificativă în ultima perioadă.
Marcel Ciolacu a subliniat că este necesară recalibrarea ajutoarelor, astfel încât acestea să vizeze în special categoria de populație vulnerabilă cu venituri scăzute. Aceasta a fost și recomandarea Comisiei Europene în trecut. În contextul digitalizării și al interconectării bazelor de date, se are în vedere o țintire mai precisă a sprijinului în energia electrică, gaze și termoficare.