Președinția irlandeză propune reducerea cu 8% a bugetului UE pentru 2028–2034
Documentul prezentat sâmbătă, 10 octombrie, ar scădea bugetul pe șapte ani cu circa 141 de miliarde de euro. Liderii UE îl discută pe 15–16 octombrie, iar negociatorii Parlamentului European îl resping.
Președinția irlandeză a Consiliului UE a propus sâmbătă, 10 octombrie 2026, reducerea cu 8% a bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, relatează Digi24. Potrivit publicației, reducerea ar însemna aproximativ 141 de miliarde de euro. Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a scris pe Facebook, potrivit Mediafax, că noul buget ar fi de 1.622 de miliarde de euro la prețurile din 2025, cu 8% sub propunerea inițială a Comisiei Europene.
Ce prevede propunerea
Potrivit Digi24, documentul irlandez prevede:
- o reducere de 3% a fondurilor pentru dezvoltare regională, agricultură și pescuit;
- o reducere de 13% a fondurilor pentru competitivitate, prosperitate și securitate;
- eliminarea tuturor fondurilor de rezervă pentru cei șapte ani;
- venituri suplimentare de 55 de miliarde de euro, din surse precum taxele vamale și vânzarea de certificate verzi către companii.
Negrescu a enumerat și alte modificări față de propunerea Comisiei: pragul minim pentru sprijinul mediu pe hectar ar scădea de la 130 de euro la 90 de euro, iar programul Erasmus+ ar primi cu 1,66 miliarde de euro mai puțin.
Reacțiile din Parlamentul European
Siegfried Mureșan (PPE) și Carla Tavares (S&D), raportorii Parlamentului pentru bugetul multianual, au respins ferm proiectul de poziție de negociere al Consiliului, arată Digi24. Într-o declarație comună cu raportorii pentru resursele proprii, ei avertizează că reducerea ar slăbi capacitatea UE de a acționa în domenii precum competitivitatea, apărarea și securitatea, ar subfinanța agricultura și ar diminua sprijinul pentru regiuni.
Mureșan a spus, potrivit aceleiași surse, că un buget prea mic este oricum o veste proastă pentru România și că tăierile ar afecta fondurile pentru agricultură și coeziune. El a mai spus că eliminarea fondului de rezervă este periculoasă, pentru că nu ar mai exista bani pentru crize neprevăzute. Mureșan a cerut ca președintele, premierul și miniștrii României din Consiliu să lucreze pentru respingerea reducerilor.
Tavares a afirmat, conform Digi24, că Parlamentul nu cere mai mulți bani, ci resurse pe măsura responsabilităților Uniunii. Poziția Parlamentului este o majorare de aproximativ 10% față de propunerea Comisiei din iulie 2025.
Negrescu avertizează că România ar putea primi mai puțini bani europeni în 2028–2034 și că mecanismul de protecție de 80% nu garantează alocările actuale ale statelor membre. El amintește că șase din zece investiții publice făcute de România de la aderare s-au realizat cu bani europeni.
Ce urmează
Liderii europeni vor discuta propunerile irlandeze la Bruxelles, pe 15 și 16 octombrie, iar obiectivul este un acord politic până la sfârșitul anului, potrivit Mediafax. Adoptarea necesită unanimitatea statelor membre și aprobarea Parlamentului European, cu majoritatea absolută a eurodeputaților, scrie Digi24.
Statele membre au poziții diferite: Germania, Țările de Jos și țările nordice preferă limitarea cheltuielilor, în timp ce Spania, Italia și Polonia vor un buget mai mare, arată Digi24.
