Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat demisia din funcția de președinte al României începând cu 12 februarie. Conform Constituției, interimatul va fi asigurat de președintele Senatului sau de președintele Camerei Deputaților. În prezent, Ilie Bolojan conduce Senatul, iar Ciprian Șerban se află la șefia Camerei Deputaților.
Într-o declarație pentru AGERPRES, Augustin Zegrean a explicat: „Curtea Constituţională trebuie să constate vacanţa funcţiei și să trimită o scrisoare la Guvern și la Parlament pentru a decide cine îndeplinește funcția de președinte interimar. Constituția permite președintelui Senatului sau președintelui Camerei Deputaților să preia funcția, fără o ordine obligatorie.”
Fostul președinte al Curții Constituționale a detaliat procesul, subliniind că președintele interimar poate exercita majoritatea atribuțiilor prezidențiale, cu excepția unor acțiuni precum dizolvarea Parlamentului sau trimiterea de mesaje Parlamentului. Acesta a adăugat că „Guvernul este obligat să organizeze alegeri prezidențiale în termen de trei luni de la declarația de vacanță a funcției”, dar cum data alegerilor este deja stabilită, este o situație normală.
Alegerile prezidențiale au fost stabilite pentru 4 mai 2025, primul tur, și 18 mai, al doilea tur.
Într-un mesaj adresat națiunii, Iohannis a criticat procedura de suspendare pusă în mișcare în Parlament: „Este un demers inutil, pentru că, oricum, peste puține luni plec din funcție după alegerea noului Președinte. Pentru a scuti România de o criză inutilă și negativă, am decis să demisionez.”
Referitor la președinția interimară, se menționează că aceasta preia doar atribuțiile constituționale ale președintelui, iar articolul 98, alineatul (2) din Constituție explică limitările acestuia.
Klaus Iohannis își va încheia oficial mandatul pe 12 februarie, conform declarației sale, iar procesul de tranziție va începe imediat, astfel cum prevede Constituția.