Președintele Klaus Iohannis a abordat recent întrebările privind cheltuielile României pentru apărare, care anul trecut s-au situat sub așteptările angajate față de aliații NATO, susținând că situația nu ar trebui privită printr-o perspectivă strict contabilă. Într-o declarație făcută la Vilnius, șeful statului a subliniat că există mai multe cauze pentru această discrepanță între alocarea și cheltuirea fondurilor, printre care cererea globală ridicată de armament și dificultățile bugetare ale României.
„Nu este bine să avem abordări contabile, ci să vedem imaginea un pic mai mare”, a afirmat Iohannis, evidențiind problema globală a cererii mai mari decât oferta în sectorul de înzestrare militară și impactul negative al inflației și dificultăților bugetare asupra disponibilității fondurilor la momentul dorit. Potrivit președintelui, deși unele cheltuieli nu s-au realizat în anul calendaristic prevăzut, acestea au fost efectuate la începutul anului următor, rămânând în contul anului 2023.
Inflația mare din anul precedent a fost, de asemenea, un factor perturbator general, atingând nu doar cheltuielile de apărare, dar și pe români în mod direct. Totuși, Iohannis a subliniat că investițiile în apărare nu au scopul de a „cheltui bani”, ci de a consolida securitatea națională a României.
Un raport NATO recent a indicat că România a alocat anul trecut pentru apărare 1,6% din PIB, față de angajamentul de 2% stabilit în fața aliaților NATO. În ciuda acestor provocări, președintele Klaus Iohannis a punctat importanța unei perspective mai ample asupra contextului și necesității cheltuielilor pentru apărare, reiterând angajamentul țării față de securitatea colectivă și națională.