Cele mai strălucite minți din domeniul științei vor deveni cunoscute săptămâna viitoare, odată cu anunțarea laureaților Premiilor Nobel pentru fizică, chimie și fiziologie sau medicină, conform unei relatări de la news.ro. Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină va fi dezvăluit luni, urmat de cel pentru Fizică marți și premiul pentru Chimie miercuri. Aceste distincții prestigioase, stabilite de Alfred Nobel acum mai bine de un secol, sunt cunoscute pentru faptul că onorează muncă revoluționară de decenii.
Predictibilitatea câștigătorilor acestor premii rămâne dificilă, deoarece lista candidaților și cei care îi propun rămân confidențiali. Detaliile procesului de selecție sunt sigilate timp de 50 de ani, adăugând un element de mister acestor recunoașteri. Un exemplu renumit de descoperiri științifice nepremiate încă la Stockholm este cartografierea genomului uman, o realizare care a avut un impact profund asupra mai multor domenii precum biologia și medicina. Proiectul colaborativ din spatele acestei realizări a implicat un număr mare de cercetători, ceea ce depășește limita de trei laureați per premiu impusă de regulile Nobel.
Altă descoperire semnificativă, dar neîncununată de Nobel, este dezvoltarea unor medicamente pentru scăderea în greutate pe bază de GLP-1, cu un impact considerabil asupra tratamentului obezității și diabetului de tip 2. Cercetători precum Svetlana Mojsov, Dr. Joel Habener și Lotte Bjerre Knudsen au fost premiați cu premiul Lasker-DeBakey 2024, adesea considerat un precursor al Nobelului.
În domeniul inteligenței artificiale, AlphaFold Protein Structure Database, dezvoltată de Demis Hassabis și John Jumper, a revoluționat înțelegerea structurilor 3D ale proteinelor. Aceasta contribuție deosebită a fost recunoscută de premii precum Lasker 2023 și Breakthrough, iar un Premiu Nobel ar putea fi în viitorul lor datorită importanței acestei realizări.
În plus, cercetările în domeniul microbiomului uman, conduse de dr. Jeffrey Gordon, au adus lumina asupra influenței microbiomului intestinal asupra sănătății umane. Deși încă nerecompensat cu Nobelul, acest domeniu a avut un impact semnificativ în dezvoltarea intervențiilor alimentare pentru sănătatea intestinală.
O descoperire remarcabilă a fost făcută de Mary-Claire King, care a dezvăluit legătura dintre mutația genei BRCA1 și riscul de cancer mamar și ovarian. Această descoperire a permis dezvoltarea testelor genetice care pot identifica riscul crescut la femei, facilitând astfel măsuri preventive. Deși nepremiată, această cercetare a transformat în mod esențial înțelegerea susceptibilității genetice la cancer.
Astfel, în săptămâna ce urmează, întreg mapamondul va avea ochii ațintiți asupra anunțurilor de la Stockholm, unde realizări științifice remarcabile vor fi recunoscute prin prestigioasele Premii Nobel.