Otto Küsel, cunoscut drept „Deținutul nr.2 de la Auschwitz”, nu a fost nici ofițer, nici titan al industriei, dar a reușit să salveze sute de oameni de la moarte sigură în lagărul de concentrare nazist. Această poveste este relatată de Deutsche Welle și aduce în prim-plan puțini-rememorata figură a lui Küsel.
Născut în Berlin în 1909, Küsel a renunțat la școală la vârsta de 14 ani și a început să câștige existența vânzând șireturi și fructe pe stradă. Cu toate acestea, Marea Criză Economică din 1929 și problemele repetate cu autoritățile l-au transformat într-un individ marginalizat, pe care naziștii l-au considerat „infractor de carieră”. În 1937, Gestapo l-a prins și l-a trimis în lagărul de concentrare Sachsenhausen.
În timpul petrecut în lagăre, Küsel a devenit kapo, un deținut funcționar obligat să ajute la supravegherea altor prizonieri. Datorită acestui rol, a reușit să întindă o mână de ajutor numeroșilor deținuți, mai ales prin oferirea unui loc de muncă mai puțin epuizant sau prin avertismente privind pericolul autodeclarării ca academicieni sau ofițeri. Küsel vorbea limba poloneză, ceea ce l-a ajutat să mențină comunicarea sub radarul SS și al altor kapo nepoliști.
În decembrie 1942, a participat la o evadare spectaculoasă din Auschwitz alături de alți deținuți polonezi. Însă, a fost trădat ulterior și s-a întors în lagăr, fiind reținut în blocul 11, destinat condamnaților la moarte. Grațiat de noul comandant al lagărului, a supraviețuit până la apropierea forțelor sovietice de Auschwitz, când a fost transferat la alt lagăr.
După război, Küsel s-a întors la vechea sa ocupație de vânzător ambulant și a fost unul dintre martorii în procesul de la Frankfurt împotriva criminalilor de război. S-a bucurat de recunoașterea eroismului său în Polonia și a fost desemnat cetățean de onoare.
Küsel a rămas un exemplu de curaj și păstrare a umanității, iar istoria sa este o lecție despre cum, chiar și în timpuri grele, un individ poate face un bine extraordinar.