Președintele Klaus Iohannis ar putea candida pentru un loc în Senat pe listele PNL, ridicând întrebări legate de constituționalitatea acestei mișcări și de posibilitatea de a face campanie electorală în timp ce încă deține cea mai înaltă funcție în stat. Situația prezintă un precedent important, fiind comparată cu candidatura lui Ion Iliescu din 2004.
Conform articolului 84 din Constituția României, „în timpul mandatului, Președintele României nu poate fi membru al unui partid și nu poate îndeplini nici o altă funcție publică sau privată“. Totuși, un proiect legislativ depus de liberali permite ca șeful statului să candideze independent, dar pe listele unui partid.
Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), a subliniat că „Președintele în exercițiu este deasupra partidelor politice, nu are voie să se implice direct sau indirect în campania electorală”. Chiar și așa, chestiunile de constituționalitate rămân neclare. „Hai să așteptăm, să vedem. Pe legea actuală nu, vedem dacă ea va fi modificată“, a adăugat Greblă.
Precedentul din 2004, când Ion Iliescu a candidat pentru Senat în perioada mandatului prezidențial, demonstrează cum parlamentarii au apelat la modificări legislative pentru a facilita candidatura pe liste de partid. Atunci, judecătorii Curții Constituționale au respins contestația opoziției, decretând că legea permite candidaturile președinților în asemănătoare contexte.
Curtea Constituțională a decis (Decizia nr. 339/2004) că, deși Constituția impune ca președintele să fie neutru și echidistant, candidatura sa pe listele unui partid ca independent nu contravine legii. Astfel, se considera că președintele are libertatea necesară pentru a rămâne imparțial și își poate îndeplini prerogativele de mediere între puterile statului.
Prezentarea președintelui Iohannis pe listele PNL ridică, totuși, preocupări legate de o eventuală interpretare negativă a rolului său de mediator. Politologul Ioan Stanomir argumentează că participarea în campanie electorală, chiar și ca independent pe liste de partid, poate fi percepută ca un angajament politic și o potențială încălcare a spiritului Constituției.
După ce a fost criticat că favorizează doar actualul președinte, proiectul legislativ ar putea fi amendat în Parlament pentru a include alte categorii de persoane eligibile. Surse politice indică faptul că Iohannis ar putea deschide lista PNL pentru Senat, urmând să obțină funcția de președinte al acestei camere.