Portavionul chinez Liaoning, însoțit de două distrugătoare, a navigat recent între insulele Yonaguni și Iriomote din Japonia, penetrând zona contiguă a Japoniei. Această zonă maritimă tampon se extinde până la 24 de mile marine de la linia de coastă a unui stat.
Navele au trecut aproape de Insulele Senkaku, teritorii aflate sub control japonez, dar revendicate de China, care le cunoaște sub numele de Insulele Diaoyu. În acest context, implicarea portavionului Liaoning — inițial un portavion ucrainean — ridică semne de întrebare cu privire la influența militară activă a Chinei în regiune.
Liaoning, primul portavion comandat de Forța de Suprafață a Marinei Armatei Populare de Eliberare, a început ca navă de antrenament pentru a familiariza marina chineză cu operațiunile portavioanelor. Original, nava era destinată marinei sovietice, sub denumirea Kuznețsov Riga, și mai târziu a fost redenumită Variag după căderea Uniunii Sovietice. După dizolvarea acestui bloc, construcția navei a fost oprită, iar Ucraina a scos-o la vânzare. A fost achiziționată de China în 1998 și reconstruită la șantierul naval Dalian, intrând în serviciu sub numele Liaoning în 2012.
Flota de portavioane a Chinei, în continuă extindere, a generat preocupări în rândul țărilor vecine precum Japonia, Coreea de Sud și Filipine, dar și la nivel global, la puteri precum Statele Unite și India. Această expansiune maritimă a Chinei ar putea altera echilibrul de putere în regiuni tensionate precum Marea Chinei de Sud și Strâmtoarea Taiwan.
Creșterea puterii navale evidențiază nu doar ambițiile militare ale Chinei, ci și dorința sa strategică de dominație în Indo-Pacific. Această regiune este esențială pentru comerțul și securitatea globală. China continuă să-și dezvolte capabilitățile maritime, fiind în proces de testare a celui de-al treilea portavion, Fujian, care dispune de o tehnologie avansată de catapultare electromagnetică, utilizată anterior doar de marina americană.