Politicienii suveraniști elogiază regimul Ceaușescu: nostalgie și memorie selectivă

Politicienii suveraniști, printre care se numără Diana Șoșoacă și George Simion, își exprimă deschis admirația față de fostul dictator Nicolae Ceaușescu, susținând că regimul acestuia a contribuit la dezvoltarea României prin construcția de locuințe și programe de alfabetizare. Diana Șoșoacă, președinta SOS România, a declarat că regimul Ceaușescu „a construit case şi a făcut alfabetizarea României”, iar afirmațiile sale sunt susținute și de alți politicieni ca George Simion, șeful AUR, și candidatul prorus Călin Georgescu.

Aceasta nostalgie pentru perioada comunistă nu este împărtășită doar de generațiile care au trăit direct sub regimul Ceaușescu, ci și de tineri născuți după 1990, care cred că „înainte era mai bine”. Istoricul Mădălin Hodor a adus clarificări asupra fenomenului în cadrul emisiunii „Studio Politic” de la Digi24, demontând miturile folosite în scop electoral. El a explicat că „au trecut 35 de ani și oamenii au uitat foarte mult din perioada respectivă. Generația care a trăit atunci suferă de memorie selectivă și își amintește doar părțile pozitive”.

Hodor a mai subliniat că responsabilitatea pentru această nostalgie revine și sistemului educațional din România, care nu a insistat suficient asupra predării obligatorii a istoriei comunismului în școli. „Istoria comunismului, de exemplu, nu a fost introdusă într-un sistem obligatoriu decât foarte recent”, a explicat el.

Un alt aspect menționat de istoricul Hodor este perspectiva tinerilor asupra perioadei ceaușiste: „Surpriza mea a fost să descopăr că nostalgici după perioada comunistă nu sunt doar cei care au trăit în acea vreme, ci și tineri născuți după 1990”.

Mădălin Hodor a mai explicat că Nicolae Ceaușescu nu a fost un lider mondial așa cum este perceput de unii nostalgici. El a precizat faptul că imaginea lui Ceaușescu ca un jucător internațional de talie mondială „a fost un calcul politicianist, dorind să își consolideze un regim propriu”. „Nicolae Ceaușescu nu genera politică externă, el era o ușă între politicienii din Occident și cei cu care aceștia voiau să negocieze”, a concluzionat Hodor.