Peste 60% dintre români se așteaptă ca situația din localitatea lor să se îmbunătățească în urma alegerilor din 9 iunie, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro. Un procent similar așteaptă îmbunătățirea modului în care este reprezentată România în Parlamentul European.
În urma rezultatelor de la alegerile locale, 66.2% dintre români se așteaptă ca, în următorii 4 ani, situația din localitatea lor să se îmbunătățească, 22.6% să rămână la fel, iar 9.6% să se înrăutățească. 1.6% nu știu sau nu răspund.
Se așteaptă ca situația din localitatea lor să se îmbunătățească în special votanții PSD și ai PNL, persoanele cu educație primară, cei inactivi, gulerele albastre, locuitorii din rural și cei cu un venit mai redus. Se așteaptă ca situația din localitatea lor să rămână la fel în special votanții USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și cei cu un venit mai ridicat.
În urma rezultatelor de la alegerile europarlamentare, 60.5% dintre respondenți se așteaptă ca, în următorii 4 ani, modul în care este reprezentată România în Parlamentul European să se îmbunătățească, 23.1% să rămână la fel, iar 12.4% să se înrăutățească. 4.1% nu știu sau nu răspund.
Se așteaptă ca modul în care este reprezentată România în Parlamentul European să se îmbunătățească în special votanții PSD, ai PNL și ai AUR, persoanele cu educație primară, cei inactivi, gulerele albastre, locuitorii din rural și cei cu un venit mai redus. Se așteaptă ca modul în care este reprezentată România în Parlamentul European să rămână la fel în special votanții USR, persoanele cu educație superioară, gulerele albe, locuitorii din București și cei cu un venit mai ridicat.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenției de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 19 – 27 iunie 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Metoda de cercetare este interviu prin intermediul chestionarului. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.