Pavel Durov, fondatorul aplicației de mesagerie Telegram, este subiectul unei anchete conduse de procurorii francezi, fiind acuzat de utilizarea platformei sale pentru fraudă, trafic de droguri, spălare de bani și alte forme de crimă organizată. În timp ce ancheta continuă, Kremlinul și-a modificat poziția față de Durov, exprimând îngrijorarea privind transformarea acestui caz într-o ‘persecuție politică’.
Kremlinul a avertizat recent că Telegram devine tot mai mult un instrument pentru teroriști, iar acest aspect a fost subliniat de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a declarat: ‘Ne-am aştepta la mai multă atenţie din partea lui Pavel Durov’. Anterior, se cunoscuse că platforma a fost folosită în atacuri teroriste, cum ar fi cel din martie de lângă Moscova.
După atentatul din martie, Telegram și fondatorul său au fost puși sub presiune de către autoritățile ruse, iar Durov a devenit un simbol al libertății de exprimare pentru unii simpatizanți din Rusia. Totuși, ancheta procurorilor francezi a ridicat sprâncene și în Rusia, unii parlamentari sugerând, fără dovezi concrete, că acest caz a fost pregătit de Washington. O sursă din cadrul biroului procurorului din Paris a negat vreo implicare a Statelor Unite.
Un avocat al lui Durov a caracterizat acuzațiile drept ‘absurde’, iar Telegram a confirmat că acționează în concordanță cu legislația Uniunii Europene. În ciuda obiectorilor, Telegram a continuat să crească în popularitate, inclusiv în Rusia, unde a devenit un instrument important în comunicarea și organizarea disidenților politici.
De asemenea, arestarea lui Durov a stârnit un val de reacții în rândul politicienilor ruși. Mentalități ca cele exprimate de filosofi ideologi, ca Aleksandr Dugin, au reinterpretat cazul ca o confruntare mai amplă între lumea occidentală și Rusia. În același timp, arestarea lui Durov în Franța, reținut la inițiativa propriei justiții, a fost calificată de către autoritățile franceze drept apolitică.