Transparency International EU a publicat un studiu recent care dezvăluie că aproximativ 30% dintre cei 720 de deputați din Parlamentul European au un venit suplimentar colectiv de peste 6,3 milioane de euro pe an. În fruntea listei se află Gheorghe Piperea, un avocat român, care câștigă anual aproximativ 657.000 de euro din activități externe, în principal de la firma de avocatură pe care a fondat-o, „Piperea și Asociații”.
Piperea, în vârstă de 54 de ani, este cunoscut și pentru opiniile sale controverstate exprimate pe rețelele de socializare, însă veniturile sale din afara funcției de europarlamentar fac parte din activități declarate, așa cum cere legislația europeană.
Conform normelor stabilite de Parlamentul European după scandalul Qatargate, eurodeputații pot avea slujbe exterioare, dar trebuie să le declare public. Cu toate acestea, Transparency International își exprimă îngrijorarea cu privire la riscurile potențiale ale acestor activități asupra îndeplinirii obiectivelor parlamentare. Raphaël Kergueno, responsabil politic principal în cadrul organizației, a menționat într-un interviu pentru Euronews că regulile curente permit fiecărui politician să decidă personal dacă există un conflict de interese.
Clasamentul este completat de medicul francez Laurent Castillo și de italianul Roberto Vannacci, autor a unei cărți politice de succes. Totodată, figurează și alți deputați cum sunt Stefan Köhler și Christine Singer din Germania, care câștigă venituri semnificative din activități externe legate de domeniile lor de influență în Parlamentul European.
Unele voci din Parlament susțin menținerea unor conexiuni cu mediul practic din afara instituțiilor europene. Monika Hohlmeier și Charles Goerens sunt câțiva dintre deputații care consideră că activitățile externe nu interferează cu îndatoririle lor și că implicarea în sectorul de afaceri sau social este necesară.
Încheierea contractelor externe fiind deja un subiect sensibil, Transparency International îndeamnă la instituirea unui control mai strict al declarațiilor de interese ale eurodeputaților și aplicarea de sancțiuni atunci când codul de conduită este încălcat. Raportul sugerează necesitatea unei supravegheri proactive de către Parlamentul European sau de către un organism extern independent.