Reclamă

Nu doar animalele sunt pe cale de dispariție, ci și plantele. Multe dintre ele vor trebui “migrate” în alte țări, din cauza schimbărilor de temperatură.

Dar ce facem când una depinde de cealaltă?

Semințele acestei povești au fost plantate într-o grămadă aburindă de bălegar de elefant undeva în savana africană. Elefanților le place să-și umple fețele cu fructe, iar pomii fructiferi precum marulas au nevoie de o modalitate de a-și răspândi semințele. Așa că cele două specii au dezvoltat o relație intimă și simbiotică. Un singur elefant african de savana este capabil să arunce semințe la o distanță de până la 65 de kilometri de locul inițial, făcându-i cei mai buni transportatori de semințe din regnul animal.

1. Schimbări pe care le putem opri

Pământul rămâne fără animale sălbatice. Următoarele vor fi plantele
Pixabay.com

Poate că nu este o formă luxoasă de călătorie – prin tractul digestiv, adică. Dar pentru aproximativ jumătate din plante, animalele sunt o modalitate de a se ramifica pe distanțe mari. Se pot plimba în stomacul unui mamifer cu colți, în cleștele unei insecte sau pe blana câinelui tău. Unele semințe chiar fac autostopul cu mai multe animale înainte de a ajunge la destinația lor finală.

Mișcarea este esențială pentru supraviețuire, mai ales într-un climat în schimbare. Pe măsură ce plantele sunt pârjolite de valuri de căldură și bătute de ploile extreme. Cea mai bună soluție pentru a evita dispariția poate fi să se răspândească în noi zone unde clima încă se potrivește nevoilor lor. Cercetările sugerează că unele populații de plante ar putea avea nevoie să parcurgă kilometri pe an pentru a rămâne în aceleași condiții în care au evoluat. Un fenomen cunoscut sub numele de „schimbarea climei”.

2. Se poate rezolva cu puțin ajutor

Dar această strategie are un dezavantaj major: depinde de animalele sălbatice, iar fauna sălbatică dispare în întreaga lume. Asta înseamnă că multe plante își pierd modul de transport. Lăsându-le blocate în zone care devin mai puțin ospitaliere pentru felul lor și cu un risc mai mare de a muri.

Declinul continuu al faunei sălbatice ar putea declanșa, de asemenea, o buclă de feedback înspăimântătoare: dacă unele specii de copaci și plante se ofilesc pentru că nu mai pot merge cu fauna sălbatică, asta ar putea agrava schimbările climatice. Ceea ce îngreunează supraviețuirea atât pentru plante, cât și pentru animale.

Când plantele și animalele mor, nu doar extincția ar trebui să ne preocupe. Ci erodarea relațiilor care au evoluat de-a lungul a milioane de ani. Aceste legături străvechi dintre specii formează însăși baza unui ecosistem sănătos.

Natura a cultivat tot felul de conexiuni remarcabile între specii. Dacă îi răniți pe unii, acest lucru le dăunează altora. Cu efecte de undă pe care nu le putem prevedea întotdeauna. Dar atunci când chiar și unul prosperă și se înmulțește, beneficiile pot reverbera pentru multe plante și animale, în sus și în jos de pomul vieții.


Reclamă

Share.

Alexandra Neacșu, are 24 de ani și e absolventă a Facultății de Artă Geo Saizescu. Îi plac foarte mult filmele sci-fi, cărțile horror și adoră să gătească. În prezent cochetează și cu arta și este membră fondatoare a „Teatrului Nou”.

© 2024 Editura Substantial SRL – substantial.ro