Statele membre ale ONU au adoptat duminică „Pactul pentru viitor”, un angajament colectiv de a consolida umanitatea în fața provocărilor actuale, precum războaiele, sărăcia și încălzirea climatică. Acesta a avut loc în contextul opoziției vocale a Rusiei și altor câteva țări, precum Belarus, Iran, Coreea de Nord, Nicaragua și Siria.
Pactul, promovat de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în 2021, este considerat o „ocazie unică” pentru a schimba cursul istoriei umanității. Această decizie vine în preambulul Adunării Generale a ONU care va începe marți. Deși Rusia a exprimat criticile sale la adresa documentului, susținând că „nu poate fi considerat drept multilateralism” și că „nimeni nu este încântat de acest text”, ea nu a reușit să oprească adoptarea pactului prin consens.
Rusia a încercat să introducă un amendament prin care afirmă că ONU „nu poate interveni” în afacerile „interne” ale statelor, dar majoritatea covârșitoare a țărilor au respins această propunere. Înainte de summit, Guterres și-a exprimat frustrarea față de conținutul insuficient ambițios al documentului și a îndemnat statele să fie mai curajoase și mai vizionare.
Pactul detaliază în peste 20 de pagini 56 de „acțiuni” în spectre variate: multilateralismul, Carta ONU, pacea, reforma instituțiilor financiare internaționale și Consiliul de Securitate al ONU, combaterea schimbărilor climatice, dezarmarea și inteligența artificială. Cu toate acestea, potrivit analistului Richard Gowan de la International Crisis Group, documentul nu este „revoluționar” în ceea ce privește reformarea multilateralismului global.
Problema schimbărilor climatice a fost intens dezbătută pe parcursul negocierilor, cu cereri insistente din partea țărilor emergente pentru reformarea instituțiilor financiare și accesul la finanțări preferențiale. Documentul final include angajamente asupra drepturilor omului, însă Louis Charbonneau, expert ONU de la Human Rights Watch, insistă că liderii trebuie să demonstreze hotărârea de a le aplica.
Deși „Pactul” și anexele sale sunt neconstrângătoare, el ridică întrebări referitoare la aplicarea concretă, având în vedere încălcările frecvente ale principiilor stabilite anterior, cum ar fi protecția civililor în conflicte.