Oasele primilor oameni moderni descoperite în Bulgaria. De curând au fost dezgropate unele dintre cele mai fascinante fosile ale lumii. Potrivit arheologilor ar niște oase de Homo sapiens din paleoliticul superior. Acestea au descoperite în peștera Bacho Kiro și au o vechime de 45. 000 de ani.
Importanța acestora este foarte mare pentru descoperirea modului în care a evoluat și s-a răspândit omul în lume. „Majoritatea oaselor din Pleistocen sunt atât de fragmentate încât, la o primă vedere, nu se poate spune ce specie de animal reprezintă”. A precizat Frido Welker, cercetător al Institutului Max Planck pentru Antropologie Evoluţionară.
Printre aceste resturi au putut fi identificate oase și dinți, dar și câteva fragmente de arme. Acesta ar putea fi cel mai vechi Homo Sapiens din europa (numit „m modern”). Descoperirea acesto oase este una colosală pentru istoria omenirii. Datorită acestora se poate observa mult mai detaliat evoluția așezărilor umane.
Oasele care elucidează transhumanța lui Homo Sapiens
Perioada dintre populațiile de Neandertalieni și Homo sapiens este plină de necunoscute. Prin intermediul oaselor descoperite recent, demonstrează extinderea la latitudinile medii ale Eurasiei înainte de 45.000 de ani în urmă. Influența acestora asupra Neanderthalienilor ar fi una foarte mare. Reușind să marcheze un schimb colosal în comportamentul acestora.
Pentru a identifica restul oaselor s-a folosit spectrometriei de masă. Astfel, reușind să observe anumite proteine din oase, care atestau prezența genomului de Homo Sapiens. Folosind altă metodă, a radiocarbonului și a secvenței ADN-ului mitocondrial s-a putut estima vârsta fosilelor.
Vestigiile ar putea avea vârste cuprinse între 46.940 și 43.650 de ani. Cu toate că, această datare a fost infirmată de analiza ADN-ului, din care reiese o datare diferită, undeva de la 44.830 și 42.616 ani.
„Este vorba despre perioada primei sosiri a lui Homo sapiens pe teritoriul european din Orientul Mijlociu și a conviețuirii sale cu Neandertalienii, care a durat între 5.000 și 10.000 de ani” . A precizat Nikolai Sirakov pentru AFP.