Reclamă

Majoritatea oamenilor au un bunic sau o mătușă străbunică care, fie brusc, fie treptat, „a murit de bătrânețe”.

Din punct de vedere tehnic, totuși, bătrânețea nu este de fapt o cauză de deces, în același mod în care pot fi hipertensiunea arterială sau diabetul sau un accident de mașină. Oricum, zicala persistă. Dar la ce ne referim când spunem că cineva a murit de bătrânețe?

În primul rând, ce înseamnă bătrânețe, oricum? În Statele Unite, orice persoană de 65 de ani sau mai mult este considerată „adult în vârstă”. Grupul este apoi împărțit, cu persoanele 65-74 considerate „bătrâni”, cei 75-84 sunt „bătrâni de mijloc”. Și oricine de 85 sau peste „bătrâni”, potrivit dr. Niharika Suchak, profesor asociat în Departamentul de Geriatrie de la Colegiul de Medicină al Universității de Stat din Florida.

De ce se moare

Pixabay

„O persoană nu moare de bătrânețe. Dar mulți oameni mor la bătrânețe”, spune Suchak într-un interviu prin e-mail. „La o vârstă înaintată, poate apărea o cascadă de evenimente adverse pentru sănătate, la care vârsta înaintată a persoanei o face mai susceptibilă”.

Acest lucru nu înseamnă că toți oamenii de peste 65 de ani vor scădea rapid în același ritm, totuși. „Pe măsură ce omul îmbătrânește, poate deveni mai diferit de alții din aceeași cohortă de vârstă din cauza geneticii. A comportamentului stilului de viață, a experiențelor de viață. Dar și a rezervei fiziologice [capacitatea unui organ de a-și desfășura activitatea în condiții de stres]”, spune Suchak. „Pentru mulți, îmbătrânirea nu este întotdeauna însoțită de scăderea sănătății care limitează viața.” Deci, există foarte mult merit să rămâneți activ, vital și să mâncați sănătos!

Pentru mulți oameni, totuși, vârsta îngreunează recuperarea organelor după activități sau evenimente stresante. Dar nu este ca, pe măsură ce îmbătrânești, organele tale vitale și-au redus funcționarea într-o manieră universal previzibilă bazată pe vârstă. Până într-o zi când inima bate pentru ultima dată și apoi se oprește. Există o apariție crescută a unei varietăți de afecțiuni cronice odată cu vârsta și aceste comorbidități multiple cresc riscul de mortalitate. Nu vârsta înaintată este cea care este vinovată.

Corpul tău și homeostazia

Deci, cine este vinovat, atunci? Una dintre marile dezamăgiri este că organismul este mai puțin capabil să mențină homeostazia în timp. Chiar dacă nu ai auzit niciodată de ea, homeostazia este ceva pe care te-ai bazat toată viața. Este literalmente actul corpului de a menține lucrurile la fel (homeo înseamnă „asemănător” și staza înseamnă „stabil”). Persoanele cu o homeostazie mare tind să aibă temperatura corpului, tensiunea arterială. Zahărul din sânge, echilibrul apei și fluxul sanguin bine reglate. Toate aceste lucruri sunt foarte importante pentru a trăi o viață sănătoasă.

Din păcate, nu este neobișnuit ca problemele mari să se dezvolte cu cât o persoană îmbătrânește. Modificările care apar odată cu îmbătrânirea contribuie la dereglarea și pierderea întreținerii în sistemele fiziologice. Din această cauză, homeostazia scade și dezvoltarea bolii crește vertiginos. Rezultatul este hipertensiunea arterială, diabetul și orice alt număr de boli problematice care pot cauza moartea de la „bătrânețe”, ca să spunem așa. O viață întreagă în care mănânci lucruri greșite, fumezi sau fă puțină mișcare poate începe să aibă un efect negativ.

Complicații

De asemenea, nu ajută faptul că complicațiile potențial fatale apar adesea diferit la persoanele în vârstă decât la pacienții mai tineri. Oamenii mai tineri și persoanele în vârstă pot muri și chiar din cauza unora dintre aceleași tipuri de boli, de exemplu, atac de cord, cheaguri de sânge în plămâni, infecție severă etc. Dar adulții în vârstă ar putea părea să reacționeze diferit la aceste insulte clinice.

De exemplu, simptomele pneumoniei la o persoană mai tânără sunt febră, tuse și durere în piept. La o persoană în vârstă, pneumonia se poate prezenta cu glicemie crescută și confuzie mentală. Adesea, o schimbare a stării funcționale, adică incapacitatea de a face unele dintre activitățile zilnice pe care le poate face în mod normal un adult în vârstă, poate fi singura prezentare sau semn al unei noi afecțiuni. Acest tip de prezentare atipică poate duce la întârzierea solicitarea de asistență medicală și/sau întârziere în recunoașterea noii stări sau boli. Cu cât îmbătrânești, cu atât este mai rău să amâni tratamentul pentru ceva atât de grav.


Reclamă

Share.

Alexandra Neacșu, are 24 de ani și e absolventă a Facultății de Artă Geo Saizescu. Îi plac foarte mult filmele sci-fi, cărțile horror și adoră să gătească. În prezent cochetează și cu arta și este membră fondatoare a „Teatrului Nou”.

© 2024 Editura Substantial SRL – substantial.ro