PSD are din nou câștig de cauză în fața Guvernului Orban. Curtea Constituțională a României (CCR) a mai admis o sesizare a PSD asupra proiectului referitor la Institutul Național al Magistraturii pentru care și-a asumat răspunderea Guvernului Orban.
Motivarea deciziei prezintă implicații grave pentru unii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Decizia CCR nr. 28/2020 a fost a fost făcută publică vineri.
CCR a concluzionat că CSM nu s-a asigurat de executarea legii, neadoptând regulamentul de concurs pentru INM. Ba mai mult, unii membri au boicotat ședințele de plen, ceea ce duce la un comportament neloial al acestora. Pentru acest fapt, Guvernul și-a asumat răspunderea, faptă considerată de CCR neconstituțională.
Hotararea CC
Paragrafele relevante din Decizia CCR nr. 28/2020:
„74. Împrejurările invocate pentru promovarea acestui act normativ, astfel cum în mod expres se arată în expunerea de motive, sunt similare celor care au stat la baza adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.7/2019. Cu alte cuvinte, la peste 1 an de la intrarea în vigoare a Legii nr.242/2018 [18 octombrie 2018], prevederile acesteia nu pot fi aplicate din cauza unor probleme administrative continue, nerezolvate încă. Astfel, Guvernul a preferat să îşi angajeze răspunderea asupra unui proiect de lege în condiţiile în care aplicarea prevederilor vizate ale Legii nr.242/2018 nu era iminentă, existând un interval temporal de peste 6 luni între data angajării răspunderii şi data de la care primele măsuri organizatorice cuprinse în legea antereferită referitoare la admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii ar fi urmat să se aplice în mod efectiv.
75. În dezvoltarea argumentelor care au motivat urgenţa măsurii, în punctul de vedere al Guvernului se invocă faptul că publicitatea concursului trebuia realizată cu cel puţin 6 luni înainte de data stabilită pentru desfăşurarea acestuia [art.15 alin.(1) din Legea nr.303/2004] şi că, astfel, acest aspect se constituie într-unul ce ar justifica urgenţa adoptării legii. În realitate, acest argument este unul pro causa, întrucât nimic nu împiedica luarea măsurilor administrative corespunzătoare desfăşurării concursului înaintea celor 6 luni, mai ales că, la data angajării răspunderii Guvernului, Legea nr.242/2018 intrase în vigoare de 14 luni. Mai mult, dacă acest termen de 6 luni era cel care ar fi determinat urgenţa măsurii de prorogare a aplicării prevederilor corespunzătoare din Legea nr.242/2018, se constată că exista chiar posibilitatea scurtării sale printr-o modificare legislativă punctuală, pentru ca operaţiunile administrative aferente organizării concursului de admitere să se poată efectua în bune condiţii. De altfel, cele două dispoziţii normative de natură tehnică invocate în susţinerea caracterului necesar şi urgent al măsurii, şi anume termenul în care trebuia realizată publicitatea concursului şi faptul că verificarea condiţiei de bună reputaţie şi a aptitudinii psihologice a candidaţilor la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii se va face anterior susținerii probelor de concurs, puteau fi modificate chiar prin legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.92/2018, a cărei adoptare a făcut chiar inutile două dintre cele trei prevederi iniţiale ale proiectului de lege asupra căruia Guvernul şi-a angajat răspunderea şi care, astfel, nu se mai regăsesc în legea supusă controlului de constituţionalitate. Toate aceste aspecte denotă că legea criticată a fost adoptată în considerarea unor aspecte de oportunitate şi că în mod artificial a fost invocată urgenţa măsurii.
76. Guvernul a mai arătat că adoptarea legii a fost animată de faptul că în organizarea concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii pot exista întârzieri majore care să afecteze derularea procedurilor. Invocarea unor asemenea aspecte de fapt este inacceptabilă din perspectiva raporturilor constituţionale dintre autoritatea executivă/ judecătorească, pe de o parte, şi autoritatea legislativă, pe de altă parte. Legiuitorul nu poate fi pus în situaţia de a adopta în cursul anului 2019 o lege cu aplicare pentru anul 2020 motivat de conduita unei autorităţi publice, şi anume Consiliul Superior al Magistraturii, care nu a adoptat hotărârea de organizare a concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii în anul 2019 în aceeași scadenţare temporală precum în anii precedenţi, situaţie datorată neasigurării de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii a cvorumului de prezenţă necesar desfăşurării şedinţelor plenului acestuia. Mai mult, legea criticată, în realitate, nu conţine nicio măsură de natură să evite un comportament neloial din partea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum cel care a avut loc în cursul anului 2019. Rezultă că acest argument al Guvernului transgresează în sfera motivelor de oportunitate a legii şi nu demonstrează urgenţa adoptării acesteia.”