O nouă ordine mondială. Anunț fără precedent făcut de Ursula von der Leyen. Ce se întâmplă cu România

Ursula von der Leyen a prezentat în Parlamentul European discursul anual despre starea Uniunii, eveniment considerat un moment cheie pentru direcțiile politice ale Bruxelles-ului. Șefa Comisiei Europene a afirmat că ordinea mondială a fost schimbată definitiv de invazia Rusiei în Ucraina și a cerut o mobilizare rapidă pentru apărarea și unitatea Europei.

„Trebuie să apară o nouă Europă”, a spus von der Leyen, subliniind că Moscova folosește „dependenţele fără milă ca arme” și că liderii europeni nu își mai pot permite să aștepte.

Un moment emoționant a fost dedicat Ucrainei, când von der Leyen a vorbit despre cazul lui Sașa, un copil ucrainean deportat în Rusia și readus acasă.

„Fiecare copil ucrainean trebuie să fie adus acasă”, a declarat ea, anunțând un summit internațional pentru coaliția care luptă împotriva răpirilor.

Președinta Comisiei a reamintit că Vladimir Putin este vizat de un mandat de arestare internațional pentru implicarea în aceste crime.

Nemulțumiri și critici dure în Parlamentul European

Discursul Ursulei von der Leyen a venit într-un context politic tensionat, la doar 10 luni după începutul celui de-al doilea mandat. Criticii au acuzat-o că a făcut compromisuri în relația cu Washingtonul printr-un acord comercial considerat dezechilibrat, că a cedat în fața presiunilor fermierilor și că a redus ambițiile privind schimbările climatice. Tăcerea sa în privința conflictului din Gaza i-a adus, de asemenea, numeroase reproșuri.

Potrivit unei analize Politico,

„discursul este mai puţin un nou început pentru noul an politic şi mai mult o operaţiune de salvare”

Bas Eickhout, copreședintele Verzilor, a declarat:

„A fost o vară proastă pentru Europa. Ceea ce dorim în mod clar ca mesaj din partea preşedintelui Comisiei este că lucrurile trebuie să se schimbe”

Valérie Hayer, lidera Renew Europe, a adăugat:

„Ne aşteptăm la o conducere clară din partea executivului. Europa nu îşi poate permite stagnarea instituţională sau blocajul”

Nemulțumirea din Parlamentul European a fost amplificată de moțiunea de cenzură din iulie, iar partidele de la extremele spectrului politic pregătesc noi acțiuni împotriva Comisiei.

Manon Aubry, copreședinta grupului Stângii, a afirmat:

„Şi în acest an, SOTEU (Starea Uniunii) nu va fi altceva decât o farsă menită să lustruiască imaginea Comisiei, în timp ce von der Leyen înrăutăţeşte starea Uniunii Europene an de an”

În interiorul Comisiei, dar și în legislativul european, există nemulțumiri legate de felul în care au fost gestionate dosarele energetice și comerciale. Ursula von der Leyen a obținut sprijin pentru un fond de 150 de miliarde de euro dedicat apărării, însă decizia este contestată de eurodeputați care spun că au fost excluși din procesul de luare a deciziilor. Totodată, acordul de liber schimb Mercosur cu statele Americii Latine a generat critici aprinse din partea fermierilor și a unor grupuri politice.

În acest context, doar Partidul Popular European continuă să o apere pe președinta Comisiei, însă și acolo există voci critice. Andrzej Halicki, liderul Coaliției Civice din Polonia, a atras atenția:

„aceste tipuri de moţiuni, în contextul ofensivei ruseşti în curs, nu fac decât să slăbească UE şi să submineze investiţiile Europei în securitatea şi apărarea noastră comună”

Von der Leyen se află într-un moment cheie al mandatului, în care trebuie să gestioneze atât presiunile politice interne, cât și sprijinul continuu pentru Ucraina. Richard Corbett, fost eurodeputat și consilier la Consiliul European, a declarat că șefa Comisiei trebuie să

„calmeze aceste puncte de vedere diferite din Parlament”

pentru a evita blocajele instituționale.

Discursul despre starea Uniunii din acest an nu s-a limitat la stabilirea priorităților pentru anul viitor, ci a funcționat ca un adevărat test politic pentru Ursula von der Leyen, aflată între critici, presiuni și așteptările privind menținerea unei Uniuni puternice într-un context geopolitic complicat.